Revision as of 06:43, 2 October 2009

Date monografice

frameless frameless frameless

Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad. Acest document confirmă legenda satului şi este dovedit de toponimul „Româneşti” dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului.

Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi a venit o invazie de tătari care i-au răpit fata. Aceştia ardeau, jefuiau, pustiau şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor și dispariţia fetei. Se plânge Roman în stânga, în dreapta şi promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să scoată pe fata lui Roman de la tătari. Acest negustor, pleacă cu o ceată călare, să prindă din urmă convoiul tătarilor format din cai şi căruţe, iar noaptea o smulge pe Florica din căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Bineînţeles Roman își ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, el devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar, confirmat de documente nu îl chema Balaban, ci Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche, a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic și curajos . Balaban, fiul lui Peche, conștientizează pericolul unei noi invazii tătărăști deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului, pe ambele părţi și decide să retragă satul în pădure. Tătarii nu aveau curajul să intre în pădure, se temeau de întuneric. Balaban a zis: ”mutăm satul în pădure,, …. și l-au mutat unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, așezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.

În această vatră au fost descoperite urme de locuire din cultura Dridu din perioada de formare a poporului român. Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: Lungeşti (13 iunie 1436), Bursucani (1 septembrie 1681), Zimbru (1830).

Satul Bălăbăneşti este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din judeţul Galaţi. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.

Satul Lungeşti a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.

Satul Bursucani a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbaneşti (din 1968 până în prezent).

Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul judeţului Galaţi, la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale.

Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei. Tradiţional în satele comunei se cultivă: grâu, porumb, floarea-soarelui, viţa de vie, tutun, legume, plante furajere; se cresc vite, oi şi porci.

Primăria Bălăbăneşti

Date de contact:

Adresa: str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807010

Telefon: 0236/348508, 348625

Fax: 0236/348508

Primar

CODREANU Dorin (n. 13.07.1951)

Studii:

• Liceul Teoretic Bârlad, jud. Vaslui (1966-1970)
• Şcoala Postliceală Bucureşti (1973-1974)

Experienţă profesională:

• Diplomă pentru cursuri de pregătire în domeniul protecţiei civile (03.07.2003)
• Certificat pentru absolvirea programului de perfecţionare „Strategii de dezvoltare locală” , Bucureşti (30.06.2003)
• Diplomă pentru implicarea comunitară la proiectul „Împreună acasă”-Fundaţia „Inimă de copil” (29.04.2004)
• Diplomă de excelenţă pentru contribuţia adusă pe timpul desfaşurării activităţilor în domeniul protecţiei civile, eliberată de ISU Galaţi.

Viceprimar

CIOCAN Gh. Gheorghe (n. 23.04.1950, com. Bălăbăneşti, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu”, Bârlad, jud. Vaslui (1983)
• Şcoala de maiştri mecanici agricoli, Adjud, jud. Vrancea (1985)

Experienţă profesională:

• Şantier Naval Galaţi (1966-1973 )
• S.M.A. Bălăbăneşti (1973-1986)
• F.F.T. Bârlad (1986-2005)
• Viceprimar comuna Bălăbăneşti (din 2008).

Secretar

CUDRIŢESCU I. Petru (n. 22.12.1948, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi)

Studii:

• absolvent al liceului (1967)
• Facultatea de Drept , Universitatea din Bucureşti (1980)

Experienţă profesională:

• Profesor suplinitor la Şcoala Generală Adam,. Comuna Drăguşeni, jud. Galaţi (1967-1977 )
• Secretar al comunei Bălăbăneşti (din 01.03.1977).

Contabil

BALABAN Geta

Experienţă profesională:

• Contabil Primăria comunei Bălăbăneşti (din 1986).

Bibliotecă

Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960 moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.

În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi 2 încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.

În prezent biblioteca comunală Bălăbăneşti are aproximativ 14.000 volume cu o valoare totală de peste 1000lei. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultări, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii, etc.

Programul de funcţionare al bibliotecii este următorul:

• Luni-liber
• Marţi-Vineri: 8.30-16.30
• Sâmbătă-liber
• Duminică: 9.00-13.00.

Din anul 1963, postul de bibliotecar a fost ocupat de persoane cu meserii diferite, din care amintim: Dragomir Eliza, învăţător; Pământ Neculai, profesor; Ciocan Constantin.

Bibliotecar:

BAICU Costică

Experienţă profesională:

• Bibliotecar comuna Bălăbăneşti (din 2000).