Difference between revisions of "Barcea"

Line 2: Line 2:
 
[[File:troita barcea.jpg|frameless|Troiţa şi Monumentul eroilor Barcea]] [[File:bibliobarcea.jpg|frameless|Biblioteca comunală Barcea]] [[File:scgim1barcea.jpg|frameless|Şcoala Gimnazială nr. 1 Barcea]] [[File:lacbarcea.jpg|frameless|Lacul de agrement Barcea]] [[File:comunabarcea.jpg|frameless|comuna Barcea]]
 
[[File:troita barcea.jpg|frameless|Troiţa şi Monumentul eroilor Barcea]] [[File:bibliobarcea.jpg|frameless|Biblioteca comunală Barcea]] [[File:scgim1barcea.jpg|frameless|Şcoala Gimnazială nr. 1 Barcea]] [[File:lacbarcea.jpg|frameless|Lacul de agrement Barcea]] [[File:comunabarcea.jpg|frameless|comuna Barcea]]
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
:Teritoriul comunei Barcea se găseşte situat în partea central vestică a judeţului Galaţi, pe valea râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu afluentul Corozel, la o depărtare de 10 km sud municipiul Tecuci şi 70 km nord de judeţul Galaţi. De aceste două centre comuna este legată de şoseaua naţională şi calea ferată. Întreg teritoriul comunei aparţine unităţii cunoscută sub numele de Cămpia Tecuciului, aceasta aparţinând marii regiuni morfo-fito-climatice a câmpiilor, cu un relief jos, înclinat spre sud, puţin fragmentat şi de vărsta cuaternării şi este alcătuită litologic dintr-un complex de roci friabile( locsoide, nisipuri şi pietrişuri). Din punct de vedere climatic teritoriul comunei face parte din zona climei temperat-continentală excesivă, caracteristică stepelor europene. Teritoriul comunei este drenat în partea sa centrală de râul Bârlad şi afluentul pe stânga al acestuia- Corozel. În prezent pârâul Corozel nu mai funcţionează, albia lui fiind arată şi intrată în circuitul agricol.
+
:Teritoriul comunei Barcea se găseşte situat în partea central vestică a judeţului Galaţi, pe valea râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu afluentul Corozel, la o depărtare de 10 km sud municipiul Tecuci şi 70 km nord de judeţul Galaţi. De aceste două centre comuna este legată prin şoseaua naţională şi prin calea ferată. Întreg teritoriul comunei aparţine unităţii cunoscută sub numele de Cămpia Tecuciului, aceasta aparţinând marii regiuni morfo-fito-climatice a câmpiilor, cu un relief jos. Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei face parte din zona climei temperat-continentală excesive, caracteristică stepelor europene. Teritoriul comunei este drenat în partea sa centrală de râul Bârlad şi afluentul pe stânga al acestuia - Corozel. În prezent, pârâul Corozel nu mai există, albia lui fiind arată şi intrată în circuitul agricol.
 
[[File:bisericabarcea.jpg|thumb|alt=bisericabarcea|Biserica Sf. Cuv. Parascheva Barcea]]
 
[[File:bisericabarcea.jpg|thumb|alt=bisericabarcea|Biserica Sf. Cuv. Parascheva Barcea]]
:Satul Barcea este atestat documentar sub numele de Trohăneşti la 5 iunie 1672 când Duca V.V. întăreşte mănăstirii Dancu din Iaşi satul Trohăneşti „ dăruit de Pârvu vameşul şi cumpărat de acesta de la răzeşu de acolo”. Vechiul nume Trohăneşti este un toponim ce-şi are rădăcinile în numele unui întemeietor al aşezării (Trohin sau Trohan) acesta însemnând „vin acru şi tare”. Cătunele componente ale satului Barcea erau Jorăşti şi Podoleni. Cel mai vechi sat răzăşesc atestat pe teritoriul com. Barcea era satul Durăşti (mai târziu Dorăşti) existent pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Durăşti derivă de la un răzeş Dura, locuitor al satului. Celălalt sat Podoleni, era cunoscut sub numele de Bârlădeni, nume ce ar proveni de la un grup de meşteri veniţi aici pentru construcţia unei biserici. Înlocuirea vechiului nume al satului Trohăneşti cu Barcea, s-a petrecut în perioada 1680 – 1770. Datorită asupririi boiereşti, în sudul Moldovei se înmulţesc aşezările. Astfel pe teritoriul comunei apare satul Slobozia Nouă, sat care la începutul sec. XX se uneşte prin extindere cu Barcea, nemaifiind menţionat în documente.
+
:Satul Barcea este atestat documentar sub numele de Trohăneşti la 5 iunie 1672 când Duca V.V. întăreşte mănăstirii Dancu din Iaşi satul Trohăneşti „dăruit de Pârvu vameşul şi cumpărat de acesta de la răzeşu de acolo”. Vechiul nume Trohăneşti este un toponim ce-şi are rădăcinile în numele unui întemeietor al aşezării (Trohin sau Trohan) acesta însemnând „vin acru şi tare”. Cătunele componente ale satului Barcea erau Jorăşti şi Podoleni. Cel mai vechi sat răzăşesc atestat pe teritoriul comunei Barcea era satul Durăşti (mai târziu Dorăşti) existent pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Durăşti derivă de la un răzeş Dura, locuitor al satului. Celălalt sat, Podoleni, era cunoscut sub numele de Bârlădeni, nume ce ar proveni de la un grup de meşteri veniţi aici pentru construcţia unei biserici. Înlocuirea vechiului nume al satului Trohăneşti cu Barcea s-a petrecut în perioada 1680 – 1770. Datorită asupririi boiereşti, în sudul Moldovei se înmulţesc aşezările. Astfel pe teritoriul comunei apare satul Slobozia Nouă, sat care la începutul sec. XX se uneşte prin extindere cu Barcea, nemaifiind menţionat în documente.
:În 1864 i-a fiinţă satul Barcea Nouă prin împroprietărirea unor familii care şi-au aşezat vatra în sudul comunei pe soseaua naţională. După război aplicându-se „ legea însurăţeilor” la nivel de comună, se împroprietăresc 117 ţărani veniţi din localităţile vecine, întemeind un nou sat Barcea Nouă II, situat pe şoseaua naţională spre Galaţi, sătenii numindu-l şi în prezent Niculeşti, după numele inginerului hotarnic Niculescu. În 1895 intră în componenţa comunei şi satul vecin Drăgăneşti. Marele Dicţionar Geografic al României din 1898 menţionează comuna rurală Barcea, jud. Tecuci avea cinci cătune: Barcea-nouă, Barcea-veche, Dorăşti, Podoleni şi Drăgăneşti. În prezent comuna Barcea are 4 sate componente: Dorăşti, Podoleni, Barcea-nouă, Barcea-veche.
+
:În 1864 ia fiinţă satul Barcea Nouă prin împroprietărirea unor familii care şi-au aşezat vatra în sudul comunei, pe șoseaua naţională. După război, aplicându-se „legea însurăţeilor” la nivel de comună, se împroprietăresc 117 ţărani veniţi din localităţile vecine, întemeind un nou sat, Barcea Nouă II, situat pe şoseaua naţională spre Galaţi, sătenii numindu-l şi în prezent Niculeşti, după numele inginerului hotarnic Niculescu. În 1895 intră în componenţa comunei şi satul vecin Drăgăneşti.  
 +
:Barcea a făcut parte din ținutul județului Tecuci, referințe despre această comună fiind incluse în dicționarul semnat de Theodor Al. Ciuntu (notă subsol) și editat în 1897, unde se precizează Barcea, este o comună rurală din plasa Bârlad, compusă din 5 sate: Barcea Nouă, Barcea Veche, Dorăsci, Drăgănesci și Podoleni. La acea vreme populația comunei era de 1818 locuitori și 480 de familii. Suprafața comunei era de 13994 ha. Ca element de relief era amintit Dealul Podolenilor, cu înălțimea de 50 m. În satul Drăgănești se afla o moară de apă, arendată lui Tache Anastasiu. Comuna avea două școli mixte, în satele Drăgănești și Barcea Veche precum și trei biserici. Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” din satul Barcea Veche a fost ridicată în 1796, fiind distrusă de incendiu în 1882 și refăcută în 1884.
 +
:În prezent, comuna Barcea are două sate componente: Podoleni și Barcea
 
:Sursa: '''Biblioteca comunală Barcea''' (Lucia Milea, bibliotecar)
 
:Sursa: '''Biblioteca comunală Barcea''' (Lucia Milea, bibliotecar)
  

Revision as of 06:34, 2 August 2017

Date monografice

Troiţa şi Monumentul eroilor Barcea Biblioteca comunală Barcea Şcoala Gimnazială nr. 1 Barcea Lacul de agrement Barcea comuna Barcea

Teritoriul comunei Barcea se găseşte situat în partea central vestică a judeţului Galaţi, pe valea râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu afluentul Corozel, la o depărtare de 10 km sud municipiul Tecuci şi 70 km nord de judeţul Galaţi. De aceste două centre comuna este legată prin şoseaua naţională şi prin calea ferată. Întreg teritoriul comunei aparţine unităţii cunoscută sub numele de Cămpia Tecuciului, aceasta aparţinând marii regiuni morfo-fito-climatice a câmpiilor, cu un relief jos. Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei face parte din zona climei temperat-continentală excesive, caracteristică stepelor europene. Teritoriul comunei este drenat în partea sa centrală de râul Bârlad şi afluentul pe stânga al acestuia - Corozel. În prezent, pârâul Corozel nu mai există, albia lui fiind arată şi intrată în circuitul agricol.
bisericabarcea
Biserica Sf. Cuv. Parascheva Barcea
Satul Barcea este atestat documentar sub numele de Trohăneşti la 5 iunie 1672 când Duca V.V. întăreşte mănăstirii Dancu din Iaşi satul Trohăneşti „dăruit de Pârvu vameşul şi cumpărat de acesta de la răzeşu de acolo”. Vechiul nume Trohăneşti este un toponim ce-şi are rădăcinile în numele unui întemeietor al aşezării (Trohin sau Trohan) acesta însemnând „vin acru şi tare”. Cătunele componente ale satului Barcea erau Jorăşti şi Podoleni. Cel mai vechi sat răzăşesc atestat pe teritoriul comunei Barcea era satul Durăşti (mai târziu Dorăşti) existent pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Durăşti derivă de la un răzeş Dura, locuitor al satului. Celălalt sat, Podoleni, era cunoscut sub numele de Bârlădeni, nume ce ar proveni de la un grup de meşteri veniţi aici pentru construcţia unei biserici. Înlocuirea vechiului nume al satului Trohăneşti cu Barcea s-a petrecut în perioada 1680 – 1770. Datorită asupririi boiereşti, în sudul Moldovei se înmulţesc aşezările. Astfel pe teritoriul comunei apare satul Slobozia Nouă, sat care la începutul sec. XX se uneşte prin extindere cu Barcea, nemaifiind menţionat în documente.
În 1864 ia fiinţă satul Barcea Nouă prin împroprietărirea unor familii care şi-au aşezat vatra în sudul comunei, pe șoseaua naţională. După război, aplicându-se „legea însurăţeilor” la nivel de comună, se împroprietăresc 117 ţărani veniţi din localităţile vecine, întemeind un nou sat, Barcea Nouă II, situat pe şoseaua naţională spre Galaţi, sătenii numindu-l şi în prezent Niculeşti, după numele inginerului hotarnic Niculescu. În 1895 intră în componenţa comunei şi satul vecin Drăgăneşti.
Barcea a făcut parte din ținutul județului Tecuci, referințe despre această comună fiind incluse în dicționarul semnat de Theodor Al. Ciuntu (notă subsol) și editat în 1897, unde se precizează că Barcea, este o comună rurală din plasa Bârlad, compusă din 5 sate: Barcea Nouă, Barcea Veche, Dorăsci, Drăgănesci și Podoleni. La acea vreme populația comunei era de 1818 locuitori și 480 de familii. Suprafața comunei era de 13994 ha. Ca element de relief era amintit Dealul Podolenilor, cu înălțimea de 50 m. În satul Drăgănești se afla o moară de apă, arendată lui Tache Anastasiu. Comuna avea două școli mixte, în satele Drăgănești și Barcea Veche precum și trei biserici. Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” din satul Barcea Veche a fost ridicată în 1796, fiind distrusă de incendiu în 1882 și refăcută în 1884.
În prezent, comuna Barcea are două sate componente: Podoleni și Barcea
Sursa: Biblioteca comunală Barcea (Lucia Milea, bibliotecar)

Primăria Barcea

primariabarcea
Primaria Barcea

Date contact:

Adresa: loc. Barcea, jud. Galaţi
Cod postal: 807005
Telefon: 0236/335701
Fax: 0236/335701
Email: barcea_galati@hotmail.com
Site: http://www.primaria-barcea.ro

Biblioteca

"Şcoala altfel" Caragiale la Biblioteca Barcea 1 Iunie 1 Iunie 1 Iunie

Biblioteca comunală Barcea îşi desfăşoară activitatea într-o sală de 63 m, aflată într-o clădire ce aparţine Consiliului Local Barcea. Înfiinţată în perioada 1962-1963, conform primului document înregistrat în Registrul inventar, Biblioteca a funcţionat la început într-o sală a Căminului Cultural, apoi este mutată în clădirea unde funcţionează şi astăzi. Amplasată în mijlocul comunei la şoseaua principală, Biblioteca oferă cititorilor cărţi din diverse domenii : filosofie, religie, medicină, agricultură, istorie, literatură română şi universală etc. Dezvoltată treptat cu sprijinul conducerii locale şi sub directa îndrumare a Bibliotecii Judeţene, Biblioteca Barcea este un centru informaţional local. De luni - vineri într-un program de opt ore pe zi, Biblioteca oferă utilizatorilor urmatoarele servicii: împumut la domiciliu pentru adulţi şi copii; consultarea documentelor în spaţiul de lectură special amenajat; bibliografii la cerere; asistenţă de specialitate pentru descoperirea rapidă a informaţiilor solicitate.
Biblioteca Barcea
pozr
Biblioteca Barcea
Deasemenea sun organizate manifestari culturale: expoziţii, concursuri, şezători literare, serbări şcolare, ora de poveşti etc.
Bibliotecari:
  • Marian Lovin, absolvent al Liceului Agricol Tecuci, în prezent laborant/cadru medical în Bucureşti;
  • Prof. Hagiu Alexandru, absolvent al Facultăţii de Filologie, fost profesor de limba franceză si limba română;
  • Sachelarie Gigi, absolventă a Liceului Pedagogic, în prezent educatoare la o Grădiniţă din comună.
Blogul bibliotecii: http://bibliotecabarcea.blogspot.ro/
Biblioteca pe facebook: http://www.facebook.com/barcea.biblioteca/photos
Bibliotecar:
MILEA Lucia (n. 07.04.1972, Tecuci)

Studii:

  • Liceul Industrial nr. 2 Tecuci (1986-1990);
  • Curs de pregătire Postliceală "Bazele Biblioteconomiei" Buşteni (1992-1993);
  • Curs "Operator P.C." - Casa de Cultură a municipiului Tecuci (2008);
  • Curs "Codul Deontologic al Bibliotecarului" Buşteni (2008);
  • Curs "Operator procesare texte şi imagini" (2009);
  • Curs "Tehnologia informaţiei şi administrarea calculatoarelor cu internet pentru public în biblioteci" (2010);
  • Curs "Bazele serviciilor noi de bibliotecă" (2011);
  • Curs "Competenţe informatice" Buşteni (2011).

Experienţă profesională:

  • Bibliotecar Biblioteca Comunală Barcea (din 1990).

Educaţie

Grădiniţe:

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1;

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2;

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3;

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 4.

Școli gimnaziale:

Şcoala Gimnazială Nr. 1 , com. Barcea Tel: 0236/348.535;

Şcoala Primară Nr. 4, com. Barcea;

Şcoala Gimnazială Nr. 2, com Barcea Tel: 0236/333.454;

Şcoala Primară Nr. 3, com. Barcea Tel: 0236/334.779.