Buciumeni

Date monografice

Străveche aşezare răzeşească, satul Buciumeni este menţionat pentru prima dată într-un hrisov semnat de Ştefan cel Mare la 13 Ghenar 1443. Prin acest act : „se întăreste Anuşiţei şi fratelui său Fition, tot satul Buciumeni, cumpărătură de la Mihule şi sora lui Gherţa, feciorii lui Toader, în 40 zloţi tătărăşti”. Nu se poate preciza cine şi când a stabilit vatra aşezării şi nici în ce împrejurări. Legenda spune că Ştefan cel Mare, a găsit într-o poiană din codrii Cucuieţi niste buciumaşi, dând semnale de istov pentru strângerea rândurilor călărimii moldovene, care urmărea nişte bulucuri de tătari prădalnici către Nistru. Domnul ţării le-a dăruit cu hrisov respectiva poiană, spre a dura aşezare nouă, care urma să fie un punct întărit de sprijin în sistemul de apărare al Moldovei veacului al XV-lea. La sfârşitul secolului XIX, istoricul tecucean Papadopol Calimach, amintind o afirmaţie mai veche a lui Dimitrie Cantemir, a emis ipoteza că satul Buciumeni ar fi fost înfiinţat de o căpetenie militară, din neamul Bucium, ce fusese răsplătită pentru fapte de vitejie, cu danie domnească, în poiana din codrii Cucuieţi de altădată.

Cea mai veche familie boierească din Buciumeni a fost a descendenţilor lui Şendrea, marele hatman al Moldovei şi cumnat al lui Ştefan cel Mare, care aveau un conac în partea de sud a satului. Hatmanul Şendrea şi cu soţia sa Maria, au înfiinţat schitul Sihastru, cu biserică din lemn de stejar, care a fost demolată în anul 1878 şi reconstruită din cărămidă de către deputatul Petrache Şendrea. Biserica dăinuie şi astăzi.

Comuna Buciumeni este situată în NV judeţului, în Colinele Tutovei, principala apă fiind Tecucelul. Solurile predominante sunt solurile cenuşii şi cele brune luvice. Suprafaţa comunei este de 4.534 ha, iar populaţia de 2890 de locuitori care sunt în proporţie de 75 % români şi 25% de etnie rromă. Comuna Buciumeni este compusă în prezent din 4 sate :

1.Hănţeşti, situat la o distanţă de circa 4 km de satul reşedinţă, cu o populaţie de peste 550 de locuitori.

2. Vizureşti, situat la o distanţă de 5 km de satul de reşedinţă, cu o populaţie de c 500 locuitori şi întins de o parte şi de alta a pârâului Tecucel.

3. Tecucelu Sec, situat la circa 3 km de reşedinţa comunei, cu o populaţie de aproximativ 480 locuitori şi a cărui denumire provine de la pârâul Tecucel care străbate întreg satul.

4. Buciumeni, reşedinţa comunei, cu o populaţie de peste 1200 de locuitori şi unde sunt amplasate principalele instituţii: sediul Primăriei şi a Consiliului Local Buciumeni, Căminul Cultural, Biblioteca Comunală, Postul de Poliţie Buciumeni, Şcoala de Arte şi Meserii Buciumeni.

Învăţământul în comuna Buciumeni a luat fiinţă în 1865, având ca prim învăţător pe preotul satului Toma Dumitrescu. În prezent, în comună funcţionează 4 şcoli şi 4 grădiniţe.

Obiective turistice

Mănăstirea Buciumeni, lăcaş de închinăciune cu hramul “Sfânta Treime“, este situată pe teritoriul comunei cu acelaşi nume din nordul judeţului, la 25 km NV de Tecuci. Tradiţiile sihăstreşti ale acestor locuri şi cadrul natural deosebit fac din Mănăstirea Buciumeni un punct de pelerinaj pentru credincioşi în toate perioadele anului. Accesul se face pe drumul DN 25 Tecuci – Tişiţa şi DJ 251 Nicoreşti – Buciumeni. Conform tradiţiei locale, primele forme de viaţă monahală sunt semnalate aici încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Un prim document, datat 18 martie 1602, aminteşte în apropiere de ”chilia lui Gheorghe dascălul”. Biserica, monument istoric, este construită după un plan în formă de cruce, cu o turlă pe naos. Faţadele sunt decorate sub ştreaşină cu brâie şi ocniţe nepictate. Turla octogonală şi acoperişul în stil moldovenesc dau zvelteţe şi frumuseţe bisericii. Mănăstirea are în patrimoniu o importantă colecţie de icoane pe lemn, carte veche, epitafe, obiecte de cult, mobilier bisericesc, obiecte de ceramică ş.a.

frameless frameless frameless frameless frameless

Iazul Buciumeni, cu o suprafaţă de 6 ha, aflat pe valea Tecucelului, la marginea de sud a satului omonim.

Pădurea Buciumeni se întinde pe o suprafaţă de 3450 ha, în Colinele Tutovei, la Nord de satul omonim, pe dealurile Cucuieţi, de Mijloc, Tecucelului, Capătul Poienii, Piciorul Porcului. Este cea mai mare pădure din judeţ. În structura arboretelor predomină teiul, însă se mai întălnesc şi fagul, carpenul, stejarul, gorunul, pinul. Acestea au vârste cuprinse între 20 si 90 de ani. Aici se află cea mai extinsă zonă cu fag. Un areal de 72 ha de pe dealul de Mijloc este rezervaţie naturală din 1994, fiind ocrotite arborete specifice pădurii de şleau, cu vărste de 70-75 de ani. Această zonă este numită şi Domneasca.

Personalităţi locale:

• Smaranda Brăescu (prezentare: http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0205, imagini inedite din colecţia Staicu-Buciumeni: http://www.bvau.ro/expozitie/smarandaBraescu/index.html)
• Natalia Negru
• Dimitrie Negru

Sursa: Geacu, Sorin. Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; Staicu-Buciumeni, Neculai I. Buciumeni : Vatră etno-folclorică. Bucureşti : Editura Făt-Frumos, 2004; Mănăstirea Buciumeni. În: Arhiepiscopia Dunării de Jos [online] : Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. [citat 14 octombrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.edj.ro/index.php/mnstirea-buciumeni

Primăria BUCIUMENI

Primăria Buciumeni

Date de contact:

Adresa: loc. Buciumeni, jud. Galaţi

Cod poştal: 807060

Telefon: 0236/822703

Fax: 0236/822703

E-mail: primaria_buciumeni_gl@yahoo.com

Site: http://www.primaria-buciumeni.ro

Biblioteca

Biblioteca comunala Buciumeni îşi desfăşoară activitatea în cadrul Căminului Cultural, într-un spaţiu format din 2 camere, derservind un număr de circa 2500 de locuitori, cu un fond de carte de 8412 volume.

În anul 2008 s-au înregistrat următorii indicatori: utilizatori activi-190; utilizatori înscrişi-32; documente difuzate-2835; frecvenţa-1257.

Dintre acţiunile realizate în cadrul Bibliotecii Comunale Buciumeni fac parte şi cele în parteneriat cu Şcoala Buciumeni:

• Expoziţii în cadrul bibliotecii cu desene realizate de elevi pe diferite tematici: Ziua Copilului, Sărbătorile de Iarnă, Sărbătorile de Paşte,etc.
• Recitaluri de cântece şi dansuri populare
• Acţiuni de popularizare în rândul elevilor a importanţei pe care o au cărţile, respectiv lectura , în viaţa cotidiană , urmărindu-se atragerea unui număr cât mai mare de cititori .

Întrucât în luna martie 2009 în cadrul Căminului Cultural a fost înfiinţat un “Centru social multifuncţional” care se adresează copiilor din comunitatea rromă, în ultima perioadă Biblioteca Comunală conlucrează cu personalul care activează în cadrul acestui centru venind în sprijinul acestora ori de câte ori este nevoie .

Bibliotecari:

• învăţătoarea Rotaru Fănica (până în 1959)
• Eugenia Cosma (1959-1974)
• prof. Aciocârlănoaiei Victor (1976-1992)
• Rădulescu Natalia (1992 -2000)
• Rădulescu Monica (2000-2004)
• Rădulescu Natalia (2004-2007)

Biblioteca pe facebook: http://www.facebook.com/pages/Biblioteca-Comunala-Buciumeni/328999200498035

Iepuraşi de Bibliotecă

Bibliotecar:

LEMNARU Marusia (n. 01.03.1972, com. Buciumeni, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul Agroindustrial Tecuci

Experienţă profesională:

• Profesor de biologie
• Bibliotecar Biblioteca Comunală Buciumeni (din 2007).