Difference between revisions of "Consiliul Județean Galați"
| Line 1: | Line 1: | ||
== Scurt istoric== | == Scurt istoric== | ||
| − | :Consiliile judeţene au fost înfiinţate prin Legea nr. 396 din 2 aprilie 1864, primul articol stipulând faptul că "în fiecare judeţ se statorniceşte un Consiliu care se adună periodic și reprezintă interesele locale colective și economice ale judeţului". | + | :Consiliile judeţene au fost înfiinţate prin '''Legea nr. 396 din 2 aprilie 1864''', primul articol stipulând faptul că "în fiecare judeţ se statorniceşte un Consiliu care se adună periodic și reprezintă interesele locale colective și economice ale judeţului". |
:Fiecare plasă sau ocol avea câte doi reprezentanţi în Consiliul Judeţean, astfel încât numărul minim de membri activi să fie de 10 persoane. Dacă numărul de membri nu era întrunit, atunci se completa prin împărţirea pe plase, proporţional cu populaţia acestora. | :Fiecare plasă sau ocol avea câte doi reprezentanţi în Consiliul Judeţean, astfel încât numărul minim de membri activi să fie de 10 persoane. Dacă numărul de membri nu era întrunit, atunci se completa prin împărţirea pe plase, proporţional cu populaţia acestora. | ||
:Preşedintele Consiliului Judeţean se alegea dintre membrii săi, iar Comitetul permanent era compus din trei membri, acesta din urmă având rolul de a asigura permanenţa activităţii Consiliului, fiind prezidat de Prefectul judeţului, cel care reprezenta Guvernul în teritoriu. | :Preşedintele Consiliului Judeţean se alegea dintre membrii săi, iar Comitetul permanent era compus din trei membri, acesta din urmă având rolul de a asigura permanenţa activităţii Consiliului, fiind prezidat de Prefectul judeţului, cel care reprezenta Guvernul în teritoriu. | ||
:Existau, de asemenea, membri supleanţi, câte unul din fiecare plasă, care asigurau suplinirea consilierilor în lipsă. | :Existau, de asemenea, membri supleanţi, câte unul din fiecare plasă, care asigurau suplinirea consilierilor în lipsă. | ||
| + | |||
| + | : '''Legea pentru unificare administrativă din 14 iunie 1925" prevedea că în componenţa Consiliului judeţean intrau 3/5 membri aleşi şi 2/5 membri de drept, numărul consilierilor judeţeni fiind stabilit în proporţie cu populaţia judeţului. Consilieri de drept erau: primarul şi până la 2 consilieri din Consiliul oraşului reşedinţă de judeţ; revizorul şcolar şi reprezentanţii cei mai vechi în grad ai învăţământului profesional şi secundar; reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai Ministerelor Sănătăţii Publice, Ocrotirii Sociale, Agriculturii şi Domeniilor şi Lucrărilor Publice; administratorul financiar; consilierul agricol; protopopul cultului cu cei mai mulţi credincioşi în cuprinsul judeţului; câte un reprezentant al Camerelor de Agricultură, Comerţ, Industrie şi Muncă; şeful Serviciului Contencios al Statului din judeţul respectiv; un reprezentant al cooperaţiei. | ||
Revision as of 08:49, 21 April 2020
Scurt istoric
- Consiliile judeţene au fost înfiinţate prin Legea nr. 396 din 2 aprilie 1864, primul articol stipulând faptul că "în fiecare judeţ se statorniceşte un Consiliu care se adună periodic și reprezintă interesele locale colective și economice ale judeţului".
- Fiecare plasă sau ocol avea câte doi reprezentanţi în Consiliul Judeţean, astfel încât numărul minim de membri activi să fie de 10 persoane. Dacă numărul de membri nu era întrunit, atunci se completa prin împărţirea pe plase, proporţional cu populaţia acestora.
- Preşedintele Consiliului Judeţean se alegea dintre membrii săi, iar Comitetul permanent era compus din trei membri, acesta din urmă având rolul de a asigura permanenţa activităţii Consiliului, fiind prezidat de Prefectul judeţului, cel care reprezenta Guvernul în teritoriu.
- Existau, de asemenea, membri supleanţi, câte unul din fiecare plasă, care asigurau suplinirea consilierilor în lipsă.
- Legea pentru unificare administrativă din 14 iunie 1925" prevedea că în componenţa Consiliului judeţean intrau 3/5 membri aleşi şi 2/5 membri de drept, numărul consilierilor judeţeni fiind stabilit în proporţie cu populaţia judeţului. Consilieri de drept erau: primarul şi până la 2 consilieri din Consiliul oraşului reşedinţă de judeţ; revizorul şcolar şi reprezentanţii cei mai vechi în grad ai învăţământului profesional şi secundar; reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai Ministerelor Sănătăţii Publice, Ocrotirii Sociale, Agriculturii şi Domeniilor şi Lucrărilor Publice; administratorul financiar; consilierul agricol; protopopul cultului cu cei mai mulţi credincioşi în cuprinsul judeţului; câte un reprezentant al Camerelor de Agricultură, Comerţ, Industrie şi Muncă; şeful Serviciului Contencios al Statului din judeţul respectiv; un reprezentant al cooperaţiei.
