Difference between revisions of "Corneli V. Botez"

„O naţiune e cu atât mai puternică înlăuntru, ca şi în afară, cu cât posedă legi care corespund adevăratelor ei tendinţe de dezvoltare firească şi liberă.”

Autograf Corneliu V. Botez

Prezentare

Corneliu V. Botez - magistrat, poet, publicist

Publicistul şi magistratul Corneliu Botez este cunoscut gălăţenilor drept

principal iniţiator al acţiunilor de omagiere a poetului Mihai Eminescu în perioada 1909-1914. Deşi întâmplarea a făcut să se nască la Chilia, unde părinţii s-au stabilit pentru o scurtă perioadă de timp, Corneliu Botez şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii în Galaţi, unde s-a remarcat prin acţiunile culturale întreprinse. În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, Calypso Corneliu Botez, directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România. Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri”, ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista România literară (1889), Corneliu Botez a făcut tot ce i-a stat în putinţă pen Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia” şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum Nifon Episcopul Dunării de Jos, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, Natalia Negru, I. A. Bassarabescu, C. Arion, Moise Pacu, I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filott Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G.T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin. Cercetările realizate de Corneliu Botez au adus importante contribuţii istoriei literare româneşti, reprezentând ulterior baza unor studii asupra operei poetului naţional, realizate de Gala Galaction (care se referea la el ca la „entuziastul” Botez) sau de Augustin Z. N. Pop care a dedicat volumul „Întregiri documentare la biografia lui Eminescu” primilor eminescologi, Corneliu Botez fiind inclus între aceştia. Bogata corespondenţă purtată de publicist se regăseşte în Colecţiile speciale ale bibliotecii, cu precădere în dosarul „Materiale documentare privind ridicarea statuiei lui Mihai Eminescu la Galaţi”, demonstrând dăruirea şi efortul depus de Corneliu Botez în munca de cercetare a vieţii şi operei poetului naţional, valorificată în albumul omagial. Mai puţin evidenţiată a fost cariera sa profesională, omul de cultură şi publicistul Corneliu Botez fiind, de asemenea, un magistrat de succes, care a deţinut înalte funcţii precum cele de preşedinte al Tribunalului Covurlui, consilier la Înalta Curte de Casaţie, secretar general în Ministerul de Justiţie. Autor a numeroase cărţi de specialitate şi articole răspândite în revistele de drept românești, Corneliu Botez a fost cel care a întocmit în 1920 un anteproiect de lege referitor la înfiinţarea Consiliului Legislativ Permanent ce ar fi înlăturat „anomaliile, contrazicerile şi imperfecţiunile” apărute în elaborarea decretelorlegi.

Mai puţin evidenţiată a fost cariera sa profesională, omul de cultură şi publicistul Corneliu Botez fiind, de asemenea, un magistrat de succes, care a deţinut înalte funcţii precum cele de preşedinte al Tribunalului Covurlui, consilier la Înalta Curte de Casaţie, secretar general în Ministerul de Justiţie. Autor a numeroase cărţi de specialitate şi articole răspândite în revistele de drept românești, Corneliu Botez a fost cel care a întocmit în 1920 un anteproiect de lege referitor la înfiinţarea Consiliului Legislativ Permanent ce ar fi înlăturat „anomaliile, contrazicerile şi imperfecţiunile” apărute în elaborarea decretelorlegi. De De

Note

Biografie

Data şi locul naşterii: 21 mai 1915 Galaţi

Data şi locul decesului: 13 aprilie 2013, Iaşi

Studii:

Titluri ştiinţifice:

• doctor în litere și filozofie cu teza „Contribuţiuni la ultima epocă a bronzului din Transilvania”, sub îndrumarea prof. dr. Ion Nestor (1947).

Activitate socio-profesională:

• redactor principal al Anuarului Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi (1967-1989).

Afiliere:

Distincţii - Decoraţii:

Colaborări la publicaţii: '

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.

Resurse electronice

• '