Difference between revisions of "Cornelia Buzdugan-Hașeganu"

(Fişier de autoritate)
Line 64: Line 64:
  
 
== Fişier de autoritate ==
 
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/22900 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+
:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/22900 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==

Revision as of 07:26, 14 April 2022

Poetă, profesoară
„Eu v’am iubit din plin, pe toţi pe toate
Cât caldul, omenescul suflet poate,
Fie ca stihu-mi, simplă într’aripare,
Să’nsemne’n veac o binecuvântare!”


„Și dac᾿or să mă᾿ntrebe ce-am să las
Când voiu închide umedele-mi gene,
Răspunde-va ᾿mbătat de sânziene
Al vântului și-al șipotelor glas!”
Autograf Cornelia Buzdugan-Haşeganu
Cornelia Buzdugan-Haşeganu - poetă, profesoară

Prezentare

Fiica poetului, gazetarului şi avocatului Constantin Z. Buzdugan şi a profesoarei Eliza Buzdugan (Rosiade), poeta Cornelia Buzdugan-Haşeganu a început din fragedă copilărie să meargă pe urmele tatălui în ceea ce priveşte talentul literar şi înclinaţia spre creaţia lirică.
Și-a petrecut primii ani de viaţă la Galaţi, în casa părintească de pe strada Heliade Rădulescu nr. 5, acolo unde a avut prilejul să guste din atmosfera boemă a lumii literare gălăţene şi să asiste la saloanele literare la care participau poetele Alexandrina Scurtu şi Alice Soare, publicistul şi criticul de artă Nicolae Argintescu-Amza şi fratele său, profesorul Ion Argintescu, avocatul şi scriitorul N. N. Lenguceanu, pictorul Nicolae Mantu şi alte personalităţi ale vieţii culturale locale. În acest mediu elevat, completat de armoniile subtile ale pianistei Dora Basarabeanu, se crea „vraja poetică prielnică unei recitări”. „Mult talentata şi gingaşa poetă” Cornelia Buzdugan, cunoscută şi sub pseudonimul Nelia Corbu[1], nume sub care debutase în paginile revistei gălăţene Dunărea în anii liceului, şi-a început în acel cadru, alături de alţi poeţi aflaţi în plină afirmare, confesiunile lirice.
După terminarea studiilor secundare, Cornelia Buzdugan a ales să urmeze Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, unde l-a avut printre profesori pe Mihail Dragomirescu, care fusese şi profesorul mamei sale şi care se număra printre cei care i-au adresat primele cuvinte de încurajare la debutul în paginile revistei gălăţene, numindu-i încercarea „graţios elegiacă”.
Cornelia Buzdugan a frecventat şi cunoscutul Cenaclu literar „Sburătorul” condus de Eugen Lovinescu, loc de afirmare literară pentru condeiele feminine ale epocii.
Urmând cursurile Seminarului Pedagogic din București, a devenit, asemenea mamei sale, Eliza (Rosiade) Buzdugan, profesoară, primii ani ai carierei sale desfăşurându-se la Şcoala Superioară Comercială de fete din Galaţi, de unde ulterior s-a îndreptat spre Cluj şi apoi, după evenimentele declanşate de Dictatul de la Viena, spre Braşov.
Scrisori, versuri şi caiete manuscris, fotografii inedite ale poetei şi ale tatălui acesteia sunt fragmente ale trecutului familiei Buzdugan-Haşeganu, care, în ciuda mutărilor prin ţară şi ale distrugerilor războiului, au fost salvate de soțul acesteia, Ilie Hașeganu, de cei doi fii ai Corneliei, fraţii Constantin şi Florin Haşeganu şi de sora lor Eliza Hașeganu și redate memoriei oraşului natal, demonstrând existenţa acelor „izvoare de nesfârşită energie de viaţă care zac în adâncimile sufletuluibnostru”.
Sensibilitatea Corneliei Buzdugan reprezintă o permanenţă a vieţii şi a creaţiei sale, regăsindu-se în toate versurile sale, în care şi-a găsit un refugiu din faţa greutăţilor vieţii. Bolnavă de plămâni în ultimii ani ai vieții, a fost profund marcată de nenorocirile războiului, de distrugerea, în timpul bombardamentelor din 1944, a casei în care a locuit în Brașov:
O movilă de moloz
Un morman de lut și zgură
Care-amurgului îi fură
Tonuri vinete și roz
Doar atât rămas-a
Din visul primitoarei case,
Cu arcate bolți, terase
Ca-n povești cu Aladin.
A transpus multe din suferinţele vieţii în poeziile sale, în care a îmbinat versurile de inspiraţie religioasă cu cele dedicate amintirilor copilăriei, universului intim, compoziţii delicate, sensibile, apreciate de Perpessicius ca o lirică „de pură feminitate, brodată cu delicateţă şi artă”, poeta fiind apreciată pentru modul în care „a ştiut să smulgă emoţiei trăite şi stihul şi accentul, cerute de împrejurări...”

Biografie

Data şi locul naşterii: 16 noiembrie 1903, Galați
Data şi locul decesului: 7 iunie 1947, Brașov
Cornelia Buzdugan-Hașeganu - autoportret
Studii:
  • Şcoala primară nr. 4 de fete din Galaţi (1914);
  • Şcoala secundară de fete „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi (1922);
  • Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, secţia franceză-română (diploma de licenţă, 1926);
  • Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”, limba franceză (1927) şi limba română (1929).
Activitate socio-profesională:
  • a participat, în perioada studenţiei, la întâlnirile literare ale Institutului de Literatură din Bucureşti, conduse de Mihail Dragomirescu;
  • în perioada studenţiei, îi este publicată poezia „Fluturare de batistă” înrevista Vieaţa Nouă a lui Ovid Densusianu (1924);
  • a frecventat Cenaclul literar „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu;
  • profesoară suplinitoare la Şcoala Secundară de fete gradul II „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi, Catedra de limba franceză, limba română şi istorie (1926-1929);
  • profesoară titulară la Liceul Comercial de fete şi la Liceul „Principesa Ileana” din Cluj (1929-1940);
  • membră a Cercului literar „Utopia”, condus de Ilie Haşeganu (Cluj);
  • profesoară la Liceul de fete „Principesa Elena” din Braşov (1940-1945);
  • a activat temporar ca profesoară la Liceul de băieţi „Dr. I. Meşota” din Braşov;
  • a desfăşurat o intensă activitate literară şi publicistică.
Afiliere:
  • membră a Asociaţiei Publiciştilor Români.
Colaborări la publicaţii: Adevărul literar şi artistic, Ardealul tânăr, Căminul, Convorbiri literare, Cuget clar, Darul vremii, Dunărea, Falanga, Gazeta de Transilvania, Gând românesc, Hyperion, Licăriri, Limba română, Luminişuri, Mişcarea literară, Orizonturi, Patria, Revista scriitoarei, Ritmul vremii, România tânără, Slove, Societatea de mâine, Universul literar, Utopia, Viaţa literară, Vieaţa Nouă.

Note

  1. A mai semnat și cu numele: Cornelia Buzdugan, Nelia Corbu, Cornelia de la Dunăre.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2012 - 2013, Galaţi, Axis Libri, 2014.

Referințe

  • Ilie Haşeganu:
"Poezia Corneliei Buzdugan-Haşeganu, fără să fie mesianică, respiră o mare iubire de oameni şi o vie dorinţă de a-i vedea mulţumiţi şi fericiţi şi pe cei mai umili dintre ei şi mai ales pe aceştia...
Puterea de sugestie a versurilor sale izvorăşte dintr-o profundă sensibilitate cu care construieşte un univers poetic al cadrului intim, al căminului, al locurilor natale, al copilăriei, extins în urmă la motive şi teme ale existenţei, legate de evenimentele – unele tragice – ale timpului în care a trăit şi ale propriei vieţi."


A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z