Revision as of 06:51, 8 May 2012

Date monografice

Comuna Drăguşeni are în componenţă 7 sate: Drăguşeni, Adam, Căueşti, Fundeanu, Ghingheşti, Nicopole, Ştieţeşti. Este situată în N judeţului, în colinele Covurluiului, teritoriul său este de 9535 ha, iar populaţia este de 5395 locuitori (2002). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,6° C, comuna fiind situată în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui, Hobana, Bârzota şi Corozel. Pe teritoriul comunei se află rezervaţia naturală forestieră Fundeanu întinsă pe o suprafaţă de 800 ha care cuprinde mai multe specii: tei, frasin, arţar, stejar brumăriu, printre care şi unele protejate: gorun balcanic, tei argintiu, frasin, jugastru. Multe exemplare de gorun sunt seculare, iar unii frasini pot ajunge şi la 32 m înălţime.

Satul Drăguşeni este reşedinţa comunei şi se află situat în colinele Covurluiului, pe Valea Suhurlui, această apă traversând satul pe 1,5 km. Populaţia este de 1743 locuitori. Satul Drăguşeni este atestat documentar la 5 iunie 1774 şi depindea de ţinutul Covurlui. Numele satului provine de la un anume Dragoş care în vremea domniei lui „Ştefan voievod cel Tânăr” - Ştefăniţă , este miluit, cu jumătate din satul Drăguşeni, care era pe ambele maluri ale pârâului Gerul, la sud de Cudalbi. La nord est de satul Drăguşeni era în 1463, satul Deocheaţi. În 1803 este amintit împreună cu satul Drăguşeni, ambele fiind moşiile lui Ioan Grecean. Numele satului provine de la porecla „Deocheatul”, nefiind atestat documentar.

Satul Adam este situat pe dealurile Morii şi Apărătura. Satul este străbătut pe 1 km. de valea omonimă, parţial împădurită. Spre nord est este pădurea Banciu, iar în est pădurea Fundu Baicu. În 1902 era aici o moară de vânt. Satul Adam este atestat documentar la 19 feb. 1676 cu numele de Mănăstireni, pentru că se constituise în jurul mănăstirii Adam. Satul actual a păstrat numele ctitorului mănăstirii.

Obiective turistice : Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului"

Legenda spune că, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, un cioban îşi păştea turmele pe aceste meleaguri. Într-o zi, în faţa lui apare un călugar „din ţinuturi răsăritene“, care i-a arătat o icoană a Maicii Domnului „cu puteri mari, făcătoare de minuni“. Ciobanul ridică o bisericuţă de lemn, în 1559. În jurul acestui mic aşezământ se constituie un schit de monahi, în care se va călugări şi ciobanul nostru. Schitul cade repede în ruină, în urma luptelor dintre turci şi românii lui Ioan Vodă cel Cumplit. Doar icoana Maicii Domnului, considerată iniţial pierdută şi ea, va fi găsită, după ani, într-un stejar! Atunci: „...preoţii inconjuraţi de multă lume, mişcaţi de o asemenea minune, au ridicat icoana din grădină şi au reaşezat-o în biserică ce se reconstruise.“ (Marele Dicţionar Geografic al României, 1898). Oricum, primul document în care se precizează amplasamentul mănăstirii datează din 14 oct. 1653, unde se spune ca mănăstirea a fost construită pe moşia căpitanului Adam de către Petrişor din Tăplăoani, Vasile Iuzbaşa din Mileşti şi Sava Rogojan din Grădinari. În 1695, mănăstirea Adam a fost închinată către mănăstirea Sinaiului. În anul 1835, călugării de la Adam au plecat la mănăstirea Floreşti. Desfiinţată în 1960, Mănăstirea Adam a fost reînfiinţată în 1991, ca mănăstire de călugări, până în anul 2001, când a redevenit mănăstire de maici. După această dată, întreaga activitate a fost revigorată, realizându-se consolidarea bisericii, alimentarea cu apă curentă şi amenajarea anexelor gospodăreşti.

frameless|Mănăstirea Adam frameless| frameless|Mănăstirea Adam

Satul Căuieşti se află situat pe dealurile Căuşan şi Cetăţuii. Populaţia este de 588 locuitori. Satul este atestat documentar la 3 sept. 1662. Se pare că satul exista încă din 1497 când era stăpânit de Oană şi Toader Căuia. Unii cercetători susţin că numele satului provine de la aceşti înaintaşi, alţii însă atribuie numele unui substantiv de origine slavă „cau”, care înseamnă „arătare cu care sperii copiii”.

Satul Fundeanu este situat pe dealurile Ursoaiei şi Epureni, având o populaţie de 969 locuitori. Numele satului provine de la cuvântul „fundătură” şi are înţelesul de „loc care se înfundă într-o pădure deasă”.

Satul Ghingheşti este atestat documentar în 1676, numele acestuia provenind de la onomasticul Ghenghea, care este amintit în documentele vremii: „Codrul Ghenghii”.

Satul Nicopole este creat la sfârşitul secolului XIX, în anul 1887 cu împroprietăriţii după războiul de independenţă. Satul poartă numele oraşului bulgăresc situat vizavi de Turnu Măgurele, pe unde au trecut Dunărea, o parte din trupele române.

Satul Ştieţeşti este atestat în anul 1835, numele lui provenind de la verbul „a şti”.

Primăria DRĂGUŞENI

Date contact:

Adresa: loc. Drăguşeni, jud. Galaţi

Cod poştal: 807115

Telefon: 0236/331553

Fax: 0236/331301

E-mail: primariadraguseni@yahoo.com

Site: http://primariadragusenigl.ro/

Primar

MUNTIANU Iancu (n. 12.02.1951, com. Drăguşeni, jud. Galaţi)

Studii:

• Facultatea de Mecanică Galaţi
• Facultatea de Finanţe – Bănci Galaţi

Viceprimar

BIRTH Sergiu

Studii:

• Facultatea de Horticultură Bucureşti

Experienţă profesională:

• Profesor suplinitor Şcoala Generală Drăguşeni
• Inginer C.A.P. Drăguşeni
• Viceprimar (din 2008).

Secretar

VINTILĂ Dumitru (n. 02.05.1964, com. Adam, jud. Galaţi)

Studii: Universitatea Danubius din -GALATI.

 Facultatea de administratie publica-specializarea administratie publica 

• Facultatea de Drept-specializarea Drept

 Cursuri de masterat- specializarea Drept si Administratie Publica Europeana

Cursuri posuniversitare-specializarea-Constructii urbanism si amenajarea teritoriului

  Facultatea de Constructii-Bucuresti.

Experienţă profesională:

• sef ferma C.A.P. Drăguşeni

-Referent Compartimentul starea civila.(1993-2000)

• Secretar (din 01.10. 2000).

Contabil

PALADE Paulina (n. 08.07.1960, Târgu Bujor)

Studii:

• Universitatea „Spiru Haret” Galaţi

Experienţă profesională:

• Contabil Cooperativa de Consum Drăguşeni(1979-1992)
• Referent contabil (din 1992).

Biblioteca

Biblioteca este situată în centrul comunei, având următorii vecini: la N Popa Petrea, la S Birth Cezar, la E Glăvan Ion, iar la V sediul Dispensarului uman şi şoseaua principală.

În 1903, Casa Şcoalelor, înfiinţează o bibliotecă cu 231 de volume. Biblioteca comunală şi-a desfăşurat activitatea mai întâi într-o casă particulară, aparţinând dr. Forţu, iar în prezent într-o clădire ce aparţine Consiliului local Drăguşeni. Clădirea are 4 săli şi un hol şi are o vechime de peste 90 de ani. Bibliotecii îi este încredinţat un spaţiu cu o suprafaţă de 72 m² şi are 10919 volume.

Bibliotecari: Roşu Nuţica, Dediu Gheorghe, Tănase Gheorghe, Spulber Maria, Talabă Nela, Ungureanu Zoica.

Bibliotecar:

ARHIP Eugenia (n. 24.06.1955, com. Drăguşeni, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul „Mihail Kogălniceanu” Galaţi
• Cursuri de telefonie
• Cursuri de relaţii publice

Experienţă profesională:

• Educator Şcoala generală Stieţeşti (1974-1976)
• Casier Cooperativa de Consum Drăguşeni ( 1976-1990)
• Responsabil Oficiul telefonic Drăguşeni (1991-2002)
• Bibliotecar ( din 2002).