Florin Begnescu
- „. ”
Prezentare
- Medicul veterinar Florin Begnescu reprezintă una dintre cele mai
progresiste figuri ale lumii apicole româneşti a începutului de secol XX, având o influenţă notabilă asupra dezvoltării domeniului apiculturii în ţara noastră, întreaga sa activitate fiind îndreptată spre promovarea acestei ocupaţii tradiţionale şi fundamentarea ei pe baze moderne, spre recunoaşterea importanţei apiculturii în cadrul economiei naţionale. Crescut într-o familie în care apicultura se transformase în pasiune, Florin Begnescu a moştenit dragostea pentru albine de la tatăl său, învăţătorul Remus Begnescu1, al cărui nume se leagă de oficializarea învăţământului apicol în ţara noastră şi de apariţia unuia dintre primele tratate de profil, „Curs de stupărit raţional”. În stupăria din comuna Pietrele (plasa Marginea, jud. Vlaşca) a tatălui său, Florin Begnescu a deprins primele noţiuni despre albine, transformând apicultura în pasiunea care l-a urmărit întreaga sa viaţă, aşa cum mărturisea mult mai târziu: Încă de copil convins de marile foloase ce poate aduce cultura albinelor, am dat de pe atunci toată atenţiunea acestor laborioase insecte. Am crescut împreună cu ele şi m-am obişnuit aşa de bine cu dânsele că mi-au devenit dragi. Arta cu care lucrează îţi impune atenţiune şi apoi cui nu-i atrage privirea admirabila lor măiestrie? Am avut această ocaziune acasă şi o ocaziune şi mai fericită am avut-o în timpul cât mi-am făcut studiile în Italia unde în acelaş timp m-am apucat şi cu apicultur Atât în scopul propagării cunoştinţelor apicole şi a apiculturii sistematice, cât şi pentru strângerea legăturilor între apicultori, Florin Begnescu a folosit inclusiv tribuna deschisă cu generozitate de prietenul său, ziaristul Victor Anestin3, redactor al Ziarului călătoriilor şi al ştiinţelor populare4, care i-a pus la dispoziţie o rubrică de apicultură în paginile revistei, pentru materiale semnate de acesta sau de colaboratori din Galaţi şi din ţară5. În dorinţa de a moderniza ştiinţa creşterii albinelor în România, a înţeles necesitatea organizării apicultorilor într-o structură asociativă, care să aibă şi rolul de a le reprezenta interesele, după modelul organizaţiilor similare din străinătate. În acest scop a susţinut o campanie de promovare a apiculturii, prin iniţierea unor serii de articole în reviste de popularizare6, unde a publicat periodic articole cu privire la utilitatea acestei ocupaţii, la noţiunile elementare de albinărit, la stadiul dezvoltării acestei ocupaţii în alte ţări ale lumii şi la necesitatea unirii apicultorilor, Bucurându-se de recunoaşterea şi încrederea apicultorilor din ţară, datorită activităţii susţinute în domeniu, Florin Begnescu a reuşit să-i convingă de necesitatea existenţei Societăţii Naţionale de Apicultură din România, aceasta fiind înfiinţată în 1915. Următorul pas era cel de a asigura existenţa unei publicaţii de profil, care să răspândească bunele practici şi să asigure comunicarea între membrii asociaţiei. Astfel, în 1916, apare primul număr al Revistei ştiinţelor veterinare, editată în continuarea Revistei veterinare populare, aflată sub conducerea unui comitet de medici veterinari printre care se număra şi medicul Florin Begnescu. Revista ştiinţelor veterinare a beneficiat atât de sprijinul material al membrilor fondatori, printre care medicii veterinari din Galaţi, Florin Begnescu, Ioan Călinescu9, N. Popescu şi I. Sacsu, cât şi de cel al prefectului judeţului Covurlui de la acea vreme. Administrator şi redactor al revistei, Florin Begnescu a instalat redacţia publicaţiei chiar la domiciliul său din Galaţi, acolo unde primea corespondenţa şi se desfăşurau şedinţele de redacţie, în strada Domnească nr. 133, în „căsuţa... tupilată sub umbră de tei, parfum de flori şi învăluită în bâzâit de albine” unde „se îmbărbătau Semănătorii să arunce sămânţa fecundă în ogorul rodnic al acestei ţări”10. Tipărită la Stabilimentul de Arte Grafice „Moldova” din Galaţi, revista îşi propunea „răspândirea ştiinţelor veterinare şi reorganizarea diferitelor chestiuni de interes economic profesional, ori şcolastic, privitor la ştiinţele veterinare”11, fapt ce s-a realizat timp de trei decenii, Florin Begnescu susţinând în tot acest timp apariţia revistei, atât prin numeroasele articole publicate, uneori chiar sub pseudonim sau în calitate de preşedinte al Societăţii, cât şi în calitate de redactor şi administrator al acesteia. Ideile progresiste ale medicului veterinar Florin Begnescu nu s-au rezumat la domeniul apicol. Astfel, în perioada în care a locuit în Galaţi, Begnescu s-a aplecat şi asupra altor domenii care ţin de medicina veterinară. A îndemnat măcelarii din Galaţi să pună, împreună cu veterinarul portului, bazele unei societăţi anonime pe acţiuni13 care să cumpere vite şi să exploateze toate produsele brute rezultate din sacrificarea vitelor în abatorul local, oferind exemplul unor abatoare moderne de peste hotare. Eliminând intermediarii, Begnescu propunea transformarea abatorului local într-o adevărată uzină industrială, care, pornind de la cumpărarea vitelor, să asigure inclusiv producţia de preparate din carne şi de produse de tăbăcărie, asigurând hale moderne de industrializare şi de desfacere a produselor animale rezultate, toate acestea prin mijlocirea unei societăţi pe acţiuni, care să aducă venituri Galaţiului şi cetăţenilor oraşului. În acest sens, Florin Begnescu a înaintat preşedintelui Comisiunei Interimare a oraşului Galaţi de la acea vreme o întâmpinare în care a propus organizarea pe baze moderne a abatorului din Galaţi.14 În lunga perioadă în care a trăit în Galaţi, pe lângă editarea Revistei ştiinţelor veterinare s-a implicat cu tot sufletul şi în viaţa culturală a oraşului, îndeplinind funcţia de secretar general al Societăţii Culturale „V.A. Urechia”, asociaţie înfiinţată cu scopul de a întemeia un palat al culturii în Galaţi în care să fie mutată Biblioteca „Urechia” şi în care să se manifeste toate societăţile culturale din oraş. Societatea Culturală „V.A. Urechia” a beneficiat de energia şi spiritul organizatoric al dr. Florin Begnescu încă de la înfiinţare15, fapt ce poate fi constatat atât în actele şi dările de seamă cuprinse în arhivele Societăţii16, cât şi în vasta corespondenţă întreţinută de acesta cu personalităţi ale lumii culturale şi ştiinţifice româneşti.
Biografie
- Data şi locul naşterii:
- Data şi locul decesului:
- Studii:
- Titluri ştiinţifice:
- Activitate socio-profesională:
- Afiliere:
- Colaborări la publicaţii:
Fişier de autoritate
Surse
- TOPORAŞ, CAMELIA; PRICOPI, OTILIA; IRIMIA, ROCSANA; BEZMAN, TENA. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2015. Galaţi, Axis Libri, 2016.
