Ion Petrovici

Filosof, eseist, dramaturg, prozator, poet, memorialist, orator şi politician

thumb

Biografie

Data şi locul naşterii: 14 iunie 1882, Tecuci, jud. Galaţi

Data şi locul decesului: 17 februarie 1972, Bucureşti

Studii:

• Şcoala primară la Tecuci; Colegiul "Sf. Sava" - Bucureşti (1892-1899); Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere şi Filosofie din 1899 - licenţiat în drept (1903) şi în filosofie (1904) unde îi are ca profesori pe Titu Maiorescu şi Nicolae Iorga; a audiat timp de două semestre cursurile de filozofie la Universităţile din Leipzig şi Berlin (1905-1906).

Titluri ştiinţifice:

• primul doctor în filosofie al unei universităţi româneşti la Universitatea din Bucureşti, cu teza "Paralelismul psiho-fizic" (1905).

Activitate socio-profesională:

• conf. univ. în filosofie la Facultatea de filosofie şi litere a Universităţii "Al.I. Cuza" - Iaşi (din 1906); docent de logică, psihologie şi filosofie generală al Universităţii din Iaşi (din 1908); profesor universitar la catedra de Logică şi Istoria filosofiei moderne a Universităţii din Iaşi (din 1912); decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi (1923-1926); conferenţiar la universităţi din Viena, Geneva, Alger, Praga, Bruxelles, Oslo, München, Sorbona (1921-1940); ministru al Lucrărilor Publice în al doilea guvern Averescu (1921); ministrul Instrucţiunii Publice în al treilea guvern Averescu (1926); ministrul Educaţiei Naţionale în guvernul de dreapta Octavian Goga-Cuza (dec. 1937-feb. 1938); în această calitate înfiinţează o catedră de filosofie la Universitatea din Cluj pentru Lucian Blaga; a susţinut comunicarea "La un secol şi jumătate de la naşterea lui Schopenhauer" la Academia Română (10 iun. 1938), publicată ulterior în Schopenhauer-Jahrbuch în lb. Germană; profesor la catedra de istorie a filosofiei moderne a Universităţii din Bucureşti (din 1940); ministrul Culturii Naţionale şi Cultelor în guvernul Ion Antonescu (dec. 1941 - 23 aug. 1944); preşedinte al Consiliului de administraţie al Radiodifuziunii (mai - dec. 1941); a donat peste 7 milioane de lei din fondul Ministerului Culturii Naţionale pentru construcţia Catedralei "Sf. Gheorghe" din Tecuci; datorită activităţii sale politice, după 1947 este judecat şi condamnat politic (ianuarie 1949) la 10 ani de închisoare, eliberat în 1964.

Afiliere:

• membru al Academiei Române (28 mai 1935); vicepreşedinte al Academiei Române (1938-1941); membru al Partidului Conservator (1919); membru al Comitetului de conducere al Federaţiei Internaţionale de Filosofie afiliată la UNESCO; membru al Ateneului Român. Secţiunea Social-Filosofică (3 iun. 1923); membru al Comitetului Permanent al Congresului de filozofie.

Distincții:

• Mare ofiţer al Ordinului "Steaua României"; Ordinul "Bene Merenti" clasa I; Ofiţer al Ordinului "Meritul cultural".

Colaborări la publicații: "Convorbiri literare", "Însemnări ieşene", "Sburătorul", "Viaţa românească"

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z