Difference between revisions of "Ion Trandafir"

„Eu mi-am propus ca în poezia pe care o scriu, explorând universul spiritual originar şi parcurgând diacronic

etapele devenirii sale, să ajung la marea sinteză a undelor de simţire în ritmurile lor incipiente, aşa cum sunt prinse în folclorul românesc.”

Autograf Chiril Leon Baraneţchi

Chiril Leon Baraneţchi - medic chirurg

Prezentare

Ion Trandafir s-a născut în comuna Borduşani, pe malul stâng al Dunării, în casa bunicilor săi, în 1925 stabilindu-se cu familia la Galaţi, unde tatăl său, Nicolae Trandafir, se angajase mecanic de vapor. Poetul şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în oraşul de adopţie, exceptând anii de studii de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, întrerupte din cauza lipsurilor materiale.

Dunărea, pe care i-a adus-o aproape tatăl său, prin prisma meseriei, a devenit o permanenţă în opera sa, la apropierea de poezie contribuind şi mama sa, care a avut grijă să-i pună în mână, încă din copilărie, cărţile lui Mihai Eminescu şi George Coşbuc, astfel că starea poetică regăsită în „sfânta aşezare” a Dunării a devenit o constantă a sufletului său.

Ion Trandafir a avut şansa să fie elevul a două dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ gălățene, Liceul „Costache Negri” şi Liceul „Vasile Alecsandri”, devenind în cele din urmă unul dintre „vârfurile foştilor elevi cu preocupări umaniste”.

Dedicat profesiunii sale de credinţă, promovarea literaturii, Ion Trandafir şi-a pus amprenta asupra vieţii culturale gălăţene pe parcursul a câtorva decenii, realizând montaje literare, organizând numeroase şezători şi întâlniri literare, atât în cămine culturale, case de cultură şi şcoli, cât şi în cadrul neconvenţional al uzinelor şi întreprinderilor gălăţene, atât în municipiul Galaţi, cât şi în judeţ, remarcându-se ca „un permanent truditor la dezvoltarea literaturii adevărate din această parte de Ţară Românească, o conştiinţă vie [...], o privire fierbinte peste fenomene şi evenimente”.

Prin activitatea culturală şi literară desfăşurată, s-a dovedit a fi profund implicat în viaţa Galaţiului, dovadă stând şi participarea, alături de alţi oameni Ion Trandafir a susţinut că literatura gălăţeană „ar putea uimi şi convinge”, considerând că „Galaţiul are o personalitate specifică... chiar unică în peisajul artei româneşti”, devenind mentor pentru mulţi poeţi gălăţeni, promovând, de câte ori a avut ocazia, creaţia locală şi numărându-se, în 1991, printre membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi, alături de alte nume importante ale vieţii literare de la Dunăre.

Numele poetului gălăţean care „a trăit în spaţiul poeziei mai curând decât în propria casă” se regăseşte în paginile monografiei Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” printre cei care și-au făcut auzit glasul în spațiile generoase ale instituţiei de cultură, autorul donând bibliotecii peste 150 de manuscrise, printre care se numără multe poezii nepublicate, acestea fiind incluse astăzi în Colecţiile Speciale ale bibliotecii. Portretul său, realizat de pictorul Teodor Vişan, care a beneficiat de încurajările poetului în perioada începuturilor sale artistice, se află între operele de artă plastică aflate în patrimoniul Bibliotecii „V.A. Urechia”, pentru a reaminti gălăţenilor de rapsodul Dunării, în onoarea căruia revista Porto-Franco decernează Premiul „Ion Trandafir” pentru debut în poezie.

Ion Trandafir, cel care „şi-a legat prin poezie numele şi destinul literar de acest spaţiu dunărean din a cărui magmă istorică şi contemporană, au izbucnit cuvintele emoţiei sale”, a lăsat în urmă o creație literară prestigioasă și originală, care asigură permanenţa numelui său printre personalităţile reprezentative ale istoriei literaturii de la Dunăre şi ale cărui versuri transmit peste timp din sensibilitatea şi trăirile poetului:

Şi dacă primesc puţină lumină

de la un cuvânt căutat,

eu şi cu umbra mea dinăuntru

facem cât o aripă

la putere de Dunăre;

şi aşa, abia acoperim

jumătate din cercul cel mare al inimii.

Biografie

Data şi locul naşterii: 5 februarie 1914, sat Duruitoarea-Nouă, com. Văratic, jud. Bălţi (Basarabia)

Data şi locul decesului: 19 martie 1999, Bucureşti^[1]

Studii:

• cureşti (15 sept. - 31 dec. 1954).

Titluri ştiinţifice:

• Învăţământului cu titlul ştiinţific de „doctor în medicină” (1967).

Activitate socio-profesională:

• membru al Comisiei Judeţene pentru răspândirea ştiinţei şi culturii.

Afiliere:

• e al Secţiei de Ftiziologie a filialei Galaţi a Uniunii Societăţilor Ştiinţelor Medicale.

Distincții - Decorații (selectiv):

Colaborări la publicaţii: Chirurgia, Ftiziologia, Pagini medicale (Bârlad), Pneumoftiziologia, Revista medico-chirurgicală a Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, Revista O.R.L.

Note

1. ↑ A murit pe peronul Gării de Nord din București.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2014, Galaţi, Axis Libri, 2015.

Referințe

• Dr. Dumitru Cristea:

„O viaţă închinată bolnavului, o viaţă închinată performanţei – generaţii de medici cuprinse pe câteva decenii cunosc pe acest om minunat, care a reprezentat prin figura sa proeminentă, dorinţa de afirmare a medicului în societate, indiferent de orgolii, politică sau impunere....”

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z