Ionel Fernic

Revision as of 12:35, 17 March 2023 by Tena (talk | contribs)

(diff) ← Older revision | Latest revision (diff) | Newer revision → (diff)

Compozitor, aviator şi scriitor

„Cheia fericirii am găsit-o în această simplă frază: să ai tot ce vrei şi să mai doreşti încă ceva.”
Ionel Fernic - aviator, compozitor

Prezentare

Ionel Fernic şi Smaranda Brăescu lângă avionul acesteia (23 martie 1938). Colecţia G-ral Neculai Staicu-Buciumeni
Personalitate complexă, cunoscut mai ales datorită romanţelor şi tangourilor sale, Ionel Fernic a fost deopotrivă prozator, traducător, ziarist, epigramist, prelucrător de folclor, compozitor, şef de orchestră, profesor de vioară, actor, pianist, cântăreţ bisericesc şi aviator. A fost, după aprecierea unora, creatorul muzicii uşoare româneşti şi deschizător de pârtie pentru mulţi compozitori români.
Într-o perioadă când muzica uşoară venea din apus, Fernic a apărut, cel dintâi, să-şi aştearnă pe clape aleanul sufletului de permanent îndrăgostit. Trubadur al zărilor albastre, compozitor de mare talent şi pasionat aviator şi paraşutist, Ionel Fernic a fost acela care a încântat inimile multora cu muzica şi zborurile sale. Din oraşul natal a adunat în suflet fascinantul cântec al valurilor bătrânului Danubiu. Plecat din Galaţi la Ploieşti pentru o vreme, iar mai apoi în Capitală, „la luptă crâncenă cu viaţa”, cum îi plăcea să spună, Fernic îşi urmează dorinţa „de a se descătuşa de tăriile pământului, de a-şi găsi suprema fericire în înaltul nepătruns al azurului”.
Și-a uimit profesorii de zbor, câştigându-şi în timp record galoanele de as al înălţimilor, de temerar pilot şi paraşutist, distins pentru meritele sale cu „Virtutea aeronautică”. Mari interpreţi de muzică i-au recunoscut sensibilitatea sufletească şi talentul cu care s-a născut şi pe care l-a cultivat, muncind fără oprire.

Biografie

Data şi locul naşterii: 29 mai 1901, Târgovişte
Data şi locul decesului: 22 iulie 1938, comuna Doroteia, judeţul Câmpulung (Suceava)[1]
Studii:
  • clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;
  • Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);
  • studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);
  • studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);
  • Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).
Activitate socio-profesională:
  • actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;
  • stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);
  • pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;
  • a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);
  • pilot de aviaţie în Galaţi şi Bucureşti (1936-1938);
  • comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);
  • a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;
  • fondator al revistei satirice Să nu te superi că te-njur;
  • a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;
  • a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.
Afiliere:
  • membru al Societăţii Compozitorilor Români (15 dec. 1930).
Performanţe:
  • unul dintre creatorii muzicii uşoare româneşti;
  • primul traducător al poetului persan Omar Khayyam.
Distincţii – Decoraţii:
  • Crucea de aur a Ordinului „Virtutea Aeronautică”, fiind medaliat de însuşi regele Carol al II-a (1938).

Note

  1. Corpul neînsufleţit a fost adus la Bucureşti şi incinerat pe 29 iulie la Crematoriul „Şerban Vodă”. Pe 20 iulie 1984 urna funerară a lui Fernic a fost adusă la Cimitirul Ghencea-militar şi depusă în cadrul unei ceremonii în mormântul fostului locotenent-colonel Traian Dumitrescu-Popa, aviator şi recordman internaţional la paraşutism.

Legături externe

  • Țeposu, Otilia. Vânătorul de vise - Ionel Fernic. În: Fromula as [online], nr. 1385, 27 sept. - 3 oct. 2019.[1]

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z