Difference between revisions of "Lieşti"
(→Date monografice) |
(→Date monografice) |
||
| Line 1: | Line 1: | ||
='''Date monografice'''= | ='''Date monografice'''= | ||
:Comuna Lieşti este una dintre cele mai mari din Moldova şi din ţară, prin întinderea şi numărul locuitorilor săi. Este situată în apropierea extremităţii sud-estice a Moldovei. La N se învecinează cu satul Buceşti, iar la S cu satul Şerbăneşti, sat aparţinător comunei Lieşti, urmat imediat de Hanul-Conachi.Numele comunei pare să derive, potrivit unei legende locale, de la Ilie, un răzaş local, iar fratele lui, Şerban este părintele Şerbăneştiului. | :Comuna Lieşti este una dintre cele mai mari din Moldova şi din ţară, prin întinderea şi numărul locuitorilor săi. Este situată în apropierea extremităţii sud-estice a Moldovei. La N se învecinează cu satul Buceşti, iar la S cu satul Şerbăneşti, sat aparţinător comunei Lieşti, urmat imediat de Hanul-Conachi.Numele comunei pare să derive, potrivit unei legende locale, de la Ilie, un răzaş local, iar fratele lui, Şerban este părintele Şerbăneştiului. | ||
| − | :Primul document care atestă existenţa îndepărtată a Lieştiului a fost emis la 15 iulie 1448 şi reprezintă un uric emis în scaunul domnesc de la Suceava de către Petru II, domn al Moldovei, prin care se dăruieşte şi se întăreşte boierului Cernat Ploscaru şi fratelui acestuia pe nume Ştefu vreo 40 de sate, silişti, locuri de pustie, mori, iazuri. Un al doilea document a fost emis de Ştefan cel Mare în scaunul său de la Suceava la 23 octombrie 1493, prin care se întăreşte lui Petru Danau şi rudelor sale „siliştea lui Danau, unde au fost Lieşti pe Putna”. Este incontestabil ca Lieştiul are o veche existenţă, situată cu mult înainte de emiterea actului din 1448 deoarece în acel uric se vorbeşte direct sau indirect de Juzi (Voica, care fusese jude în Lieşti) ceea ce arată că la data emiterii lui există aici o comunitate veche, bine organizată cu o stabilitate şi evoluţie bine determinată. Ocupaţia de bază a lieştenilor era agricultura, însă mai erau şi alte ocupaţii: funcţionari de stat, servitori, comercianţi, meseriaşi etc. Populaţia Lieştiului a înregistrat de-a lungul timpului o creştere semnificativă, astfel că de la 3150 de persoane, | + | :Primul document care atestă existenţa îndepărtată a Lieştiului a fost emis la 15 iulie 1448 şi reprezintă un uric emis în scaunul domnesc de la Suceava de către Petru II, domn al Moldovei, prin care se dăruieşte şi se întăreşte boierului Cernat Ploscaru şi fratelui acestuia pe nume Ştefu vreo 40 de sate, silişti, locuri de pustie, mori, iazuri. Un al doilea document a fost emis de Ştefan cel Mare în scaunul său de la Suceava la 23 octombrie 1493, prin care se întăreşte lui Petru Danau şi rudelor sale „siliştea lui Danau, unde au fost Lieşti pe Putna”. Este incontestabil ca Lieştiul are o veche existenţă, situată cu mult înainte de emiterea actului din 1448 deoarece în acel uric se vorbeşte direct sau indirect de Juzi (Voica, care fusese jude în Lieşti) ceea ce arată că la data emiterii lui există aici o comunitate veche, bine organizată cu o stabilitate şi evoluţie bine determinată. Ocupaţia de bază a lieştenilor era agricultura, însă mai erau şi alte ocupaţii: funcţionari de stat, servitori, comercianţi, meseriaşi etc. Populaţia Lieştiului a înregistrat de-a lungul timpului o creştere semnificativă, astfel că de la 3150 de persoane, câte erau în 1872, astăzi Lieştiul are 11.147 de locuitori (2002). |
| − | :Suprafaţa comunei este 8.912 ha | + | :Suprafaţa comunei este 8.912 ha; relieful din comuna Lieşti este direct influenţat de aşezarea sa în lunca Siretului inferior şi pe marea Câmpie a Covurluiului, ambele cuprinzând toată partea sudică a Moldovei. Întreaga zonă are mai mult aspect de câmpie decât de deal, distingându-se următoarele forme de relief: Muchea Vâlcicăi, Nisipurile, Dealul Grindului, Lunca Bârladului. Reţeaua hidrografică este alcătuită din râul Siret, pârâul Călmăţui şi râul Bârlad. Clima are un caracter tipic continental de câmpie, cu veri călduroase şi ierni geroase, temperatura medie anuală fiind de 10,0° C. |
='''Primăria LIEŞTI'''= | ='''Primăria LIEŞTI'''= | ||
Revision as of 13:25, 2 November 2009
Contents
Date monografice
- Comuna Lieşti este una dintre cele mai mari din Moldova şi din ţară, prin întinderea şi numărul locuitorilor săi. Este situată în apropierea extremităţii sud-estice a Moldovei. La N se învecinează cu satul Buceşti, iar la S cu satul Şerbăneşti, sat aparţinător comunei Lieşti, urmat imediat de Hanul-Conachi.Numele comunei pare să derive, potrivit unei legende locale, de la Ilie, un răzaş local, iar fratele lui, Şerban este părintele Şerbăneştiului.
- Primul document care atestă existenţa îndepărtată a Lieştiului a fost emis la 15 iulie 1448 şi reprezintă un uric emis în scaunul domnesc de la Suceava de către Petru II, domn al Moldovei, prin care se dăruieşte şi se întăreşte boierului Cernat Ploscaru şi fratelui acestuia pe nume Ştefu vreo 40 de sate, silişti, locuri de pustie, mori, iazuri. Un al doilea document a fost emis de Ştefan cel Mare în scaunul său de la Suceava la 23 octombrie 1493, prin care se întăreşte lui Petru Danau şi rudelor sale „siliştea lui Danau, unde au fost Lieşti pe Putna”. Este incontestabil ca Lieştiul are o veche existenţă, situată cu mult înainte de emiterea actului din 1448 deoarece în acel uric se vorbeşte direct sau indirect de Juzi (Voica, care fusese jude în Lieşti) ceea ce arată că la data emiterii lui există aici o comunitate veche, bine organizată cu o stabilitate şi evoluţie bine determinată. Ocupaţia de bază a lieştenilor era agricultura, însă mai erau şi alte ocupaţii: funcţionari de stat, servitori, comercianţi, meseriaşi etc. Populaţia Lieştiului a înregistrat de-a lungul timpului o creştere semnificativă, astfel că de la 3150 de persoane, câte erau în 1872, astăzi Lieştiul are 11.147 de locuitori (2002).
- Suprafaţa comunei este 8.912 ha; relieful din comuna Lieşti este direct influenţat de aşezarea sa în lunca Siretului inferior şi pe marea Câmpie a Covurluiului, ambele cuprinzând toată partea sudică a Moldovei. Întreaga zonă are mai mult aspect de câmpie decât de deal, distingându-se următoarele forme de relief: Muchea Vâlcicăi, Nisipurile, Dealul Grindului, Lunca Bârladului. Reţeaua hidrografică este alcătuită din râul Siret, pârâul Călmăţui şi râul Bârlad. Clima are un caracter tipic continental de câmpie, cu veri călduroase şi ierni geroase, temperatura medie anuală fiind de 10,0° C.
Primăria LIEŞTI
Date de contact:
- Adresa:
- Cod poştal:
- Telefon:
