Difference between revisions of "Ludmila Galin Corini"

(Fişier de autoritate)
Line 64: Line 64:
  
 
== Fişier de autoritate ==
 
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/55534 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+
:[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/55534 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==

Revision as of 06:37, 19 April 2022

Medic
„Un medic bun trebuie să fie un bun psiholog, pentru că avem de tratat o singură boală, dar mii de bolnavi și fiecare este un caz aparte.”
Autograf Corina Galin Corini
Corina Galin Corini - medic

Prezentare

După cum mărturisea într-un material autobiografic, Ludmila Galin[1] s-a născut „pe un şlep în faţa oraşului Galaţi”, fiind apoi înscrisă în registrele de stare civilă ale oraşului de reşedinţă al părinţilor săi, Bolgrad. Astfel că, viitoarea doctoriţă a fost legată de oraşul de la Dunăre încă de la începutul vieţii, reîntorcându-se în anii ᾽40 la Galaţi, unde şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii sale profesionale.
După studii urmate la Bolgrad, beneficiind în liceu de o bursă datorată rezultatelor extrem de bune la învăţătură, a învăţat în particular limba franceză, care i-a fost utilă în activitatea sa profesională ulterioară, şi a susţinut bacalaureatul la Galaţi, unde s-a clasat prima în rândul absolvenţilor celor trei judeţe arondate.
Performanţele şcolare au dat rezultate şi la admiterea la Facultatea de Medicină din Bucureşti, unde a devenit prima studentă provenită din Bolgrad, după unirea Basarabiei cu ţara, urmând cursurile universitare cu profesori renumiţi, precum Francisc Iosif Rainer, Daniel Danielopolu, Nicolae Hortolomei, Ernest Juvara, Constantin Ioan Parhon.
Dictatul de la Viena şi apoi răpirea Basarabiei au determinat, pe lângă agravarea crizei politice, consecinţe extrem de grave pentru românii rămaşi acolo, reprezentând o lovitură şi pentru rudele rămase în ţară. Printre acestea se număra şi Ludmila Galin, care, îngrijorată pentru soarta părinţilor săi, s-a refugiat la Galaţi, pentru a fi mai aproape de graniţa cu Basarabia. Proaspăt căsătorită, aflată în aşteptarea unui copil, tânăra doctoriţă era împărţită între grija pentru părinţii săi, rămaşi la Bolgrad şi noua sa familie, întemeiată alături de judecătorul Eustaţiu Corini, concentrat pe front în acea perioadă. S-a stabilit pentru o perioadă la Bolgrad, pentru a fi alături de părinţii săi, ocupând un post de medic şcolar şi deschizând un cabinet particular, pentru ca, la începutul anului 1944, cu sprijinul dr. Gruia Ionescu, să fie numită medic secundar la Spitalul „Elisabeta Doamna” din Galaţi.
În spitalul gălăţean, Ludmila Galin revine la îngrijirea pacienţilor bolnavi de tuberculoză, fiindu-i încredinţată sarcina de a coordona serviciului TBC, în 1946 fiindu-i recunoscut şi titlul de specialist în ftiziologie, de către Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Alături de doctorul Gheorghe Codreanu, a reuşit să pună bazele unui spital de ftiziologie de sine stătător, actualul spital gălăţean de specialitate de astăzi, implicându-se, de asemenea, în activitatea ştiinţifică. Astfel, a contribuit esenţial la înfiinţarea în Galaţi a unei filiale a Societăţii Ştiinţelor Medicale, a cărei secretar ştiinţific a fost aleasă, susţinând în cadrul întrunirilor acesteia, de-a lungul timpului, numeroase referate şi comunicări ştiinţifice.
Implicându-se în activitatea organizatorică, în coordonarea unor noi servicii medicale, Ludmila Galin s-a dovedit un spirit energic, fiind profund dedicată actului medical şi pacienţilor săi, care au beneficiat de expertiza sa medicală în cadrul spitalului şi a dispensarului de specialitate TBC, sau, după ieşirea la pensie în 1969, în circumscripţia medicală din Cartierul gălăţean „Vadul Ungurului”, unde câştigase, cu douăzeci de ani în urmă, încrederea pacienţilor pe care îi tratase în acea zonă.
Numele doctoriţei Ludmila Galin rămâne pentru totdeauna legat de istoria sistemului medical gălăţean, imaginea sa luminoasă încadrându-se între acei medici care au fost vrednici slujitori ai lui Hipocrate, între acele modele profesionale şi umane care ocupă un loc special în memoria comunităţii locale. Acest fapt a fost dovedit şi prin editarea în anul 2017, la împlinirea a 105 ani de la naşterea sa şi a 15 ani de la trecerea în nefiinţă, a unei monografii închinate Ludmilei Galin de academicianul Constantin Gh. Marinescu şi dr. Elena Marinescu, în acelaşi an având loc şi dezvelirea bustului său, chipul doctoriţei, sculptat de artistul plastic Gheorghe Andreescu, găsindu-şi un loc de cinste în sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi.

Biografie

Data şi locul naşterii: 1 aprilie 1912, Bolgrad, Rusia
Data şi locul decesului: 25 februarie 2002, București
Studii:
  • din cauza războiului, a urmat primele trei clase în particular;
  • înscrisă în clasa a IV-a primară la Bolgrad, în urma unui examen de echivalare a cunoştinţelor (1920-1922);
  • Liceul de Fete „Regina Maria” din Bolgrad (1922-1929);
  • a susţinut examenul de bacalaureat la Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi (1929);
  • Facultatea de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti (1929-1935), urmând stagiul la Spitalul Brâncovenesc.
Titluri ştiinţifice:
  • doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, cu teza „Contribuţiuni la studiul pneumotoraxului therapeutic. Accidente. Complicaţiuni” (17 apr. 1937).
Activitate socio-profesională:
  • studentă în anul patru, s-a îmbolnăvit de tuberculoză (1933), fiind internată, cu întreruperi, la Spitalul „Prof. Dr. I. Cantacuzino” din Sinaia (1933-1935);
  • a lucrat ca voluntar la Secţia bacilară a Spitalului „Prof. Dr. I. Cantacuzino” din Sinaia, pregătindu-şi în acest timp teza de doctorat (mart. 1935 - sept. 1936);
  • medic asistent la Spitalul Unificat de Adulţi Nr. 2 din Ploieşti (1 apr. 1937 - 1940);
  • s-a mutat la Galaţi (1940-1941);
  • medic şcolar la Şcoala de Gospodărie Urbană Nr. 1 din Bolgrad, deschizând în paralel un cabinet particular (1942);
  • medic secundar la Spitalul „Elisabeta Doamna” din Galaţi, secţia TBC (26 febr. 1944 – 1 febr. 1945);
  • şef al serviciului destinat bolnavilor de tuberculoză, serviciu mutat în comuna Vasile Alecsandri din judeţul Galaţi, în scopul protecţiei răniţilor de pe front îngrijiţi în sediul Spitalului „Elisabeta Doamna” (1 iul. – 20 sept. 1944);
  • transferată medic secundar la serviciul TBC al Spitalului „Elisabeta Doamna” din Galaţi (1 mart. 1945);
  • i se recunoaşte titlul de medic „specialist în ftiziologie” de Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1946);
  • a fost aleasă în conducerea sindicatului din Spitalul „Elisabeta Doamna” din Galaţi, îndeplinind şi funcţia de lector la Şcoala Serală de Cadre Sindicale din Galaţi (1946);
  • a fost numită controlor la Spitalul „Elisabeta Doamna” din Galaţi (1947);
  • în paralel, a fost medic la Fabrica de Conserve „Greierul” din Galaţi (1947-1951);
  • a organizat şi a participat la numeroase caravane medicale în regiunea Galaţi, pentru depistarea bolnavilor de TBC;
  • a fost însărcinată cu amenajarea Sanatoriului din Vârlezi, judeţul Galaţi, de pe moşia familiei Orleanu (1948);
  • a susţinut şi a obţinut transformarea unui mic spital din apropierea Fabricii „Greierul” în Spitalul Unificat TBC din Galaţi (1 febr. 1949);
  • numită în Comisia de Expertiză Medicală de pe lângă Sanatoriul TBC din Galaţi (5 mai 1950);
  • a fost numită medic primar (1 iun. 1950);
  • medic primar, director adjunct al Dispensarului Unificat TBC din Galaţi (1 iul. 1951 - până la pensionare);
  • a mai funcţionat în Galaţi, prin cumul de funcţii, ca radiolog, cu jumătate de normă, la Policlinica Spitalului Unificat de Copii (1 nov. 1955 – 15 mai 1957), medic şcolar la Şcoala Profesională Specială Nr. 8, radiolog la Policlinica CFR, profesor la Şcoala Sanitară, medic consultant la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale (1946-1966);
  • a colaborat cu solista de operă Nineta Crainici, în scopul dezvoltării terapiei Yoga în vindecarea afecţiunile respiratorii;
  • a fost pensionată pentru limită de vârstă (1969);
  • medic de circumscripţie, cu jumătate de normă, în cartierul Vadul Ungurului din Galaţi;
  • medic primar în Bucureşti, cu jumătate de normă, la Dispensarul Întreprinderii „Tricodava” de pe lângă Spitalul Brâncovenesc (1971-1975), la Spitalul Clinic „Carol Davilla” (1975-1976), la Spitalul „Bucur” (1976) şi Spitalul Clinic „Colţea” (1977);
  • a organizat un Centru de Tratament prin metode Yoga la Policlinica nr. 10 din Bucureşti.
Afiliere:
  • membru fondator şi secretar ştiinţific (1947-1953) al Filialei Covurlui a Societăţii Ştiinţelor Medicale (1947);
  • membră a Cercului de Artă Plastică „I. Ţuculescu” al Consiliului Sindicatelor Sanitare din Bucureşti.
Colaborări la publicații: Bulletins et Mémoires de la Société Médicale des Hôpitaux de Bucarest, Crucea Roşie Română, Ftiziologia, Sănătatea.

Note

  1. Cf. Registrului Stării Civile pentru născuţi pe anul 1912 (în urma rusificării numelui Galin); revine la numele Galin (cf. Decret Lege nr. 432 din 1949 şi Deciziei nr. 833 din 23 sept. 1950 a Comitetului Provizoriu Galaţi); în urma căsătoriei îşi păstrează numele de domnişoară, adăugând şi numele soţului, Corini.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.

Referințe electronice

  • MARINESCU, ELENA; COMŞA, POMPILIU. Doctor Ludmila Galin, a Model of Competent, Humane Physician. În: International Journal of Medical Dentistry [online], vol. 4, nr. 2, apr. - iun. 2014, p. 71-72. [[1]]
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z