Difference between revisions of "Mihail Petrini-Galatz"

„Sunt dintre aceia care au ca principiu că, spre a ajunge a fi utili țării... trebuie să muncim cu râvnă și cu inteligență.”

Autograf Teodor Al. Munteanu

Teodor Al. Munteanu - poet, publicist

Prezentare

Personalitate a lumii medicale româneşti, Mihail Petrini-Galatz^[1] se numără printre cei care au pus bazele medicinii ştiinţifice româneşti, reprezentând cu mândrie oraşul naşterii sale, al cărui nume l-a făcut cunoscut dincolo de hotarele ţării.

„Caracter loial, franc şi decis, spirit clar şi deschis”, Mihail Petrini-Galatz a fost un „partizan înfocat al causelor drepte”2, numele său rămânând legat de începuturile învăţământului universitar în specialităţile histologiei şi dermatologiei la noi în ţară.

Specializându-se la Paris, unde a fost elevul profesorului Louis-Antoine Ranvier, un ilustru histolog al epocii, Mihail Petrini-Galatz a ţinut să înveţe cât mai mult şi în domeniul dermatologiei, la începutul carierei sale de medic lucrând

benevol, în vacanţele de vară, în cele două mari centre de dermato-venerologie ale lumii din Paris şi din Viena, pentru a se specializa şi a căpăta experienţă în ceea ce priveşte bolile sifilitice şi cutanate.

Întors în ţară, în oraşul natal, unde practică pentru o vreme medicina generală, se face repede remarcat prin activitatea desfăşurată, ziarul local, Vocea Covurluiului, anunţând în paginile sale din 1875 iniţiativa tânărului medic „inteligentul nostru Dr. M. A. Petrini”, de a începe „un curs gratuit de igienă în salele gimnasiului local”, actualul Colegiu Naţional „Vasile Alecsandri”. Publicat iniţial de-a lungul a câtorva numere ale ziarului, cursul a luat forma unei broşuri, tipărită în acelaşi an, în care tânărul medic pleda pentru igienă, ca „armă principală contra epidemiilor”, lucrarea fiind remarcată în presa de specialitate: „metoda ce d-sa întrebuinţează în expunerea diferitelor faze prin care a trecut această ştiinţă, claritatea limbajului, consideraţiunile ce emite, arată un spirit serios şi cunoştinţe solide”.

Viitorul mare savant se îndreaptă apoi spre capitală, acolo unde ocupă în scurt timp, prin concurs, nou-înfiinţata Catedră de histologie şi tehnică microscopică a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, inaugurând disciplina de histologie ca materie de sine-stătătoare şi elaborând în 1881 primul manual de histologie în limba română, bogat ilustrat şi apreciat de lumea medicală. De asemenea, a introdus demonstraţiile practice pentru studenţi şi a înfiinţat în anul 1885 un laborator de microscopie în clădirea Universităţii din Bucureşti, după ce, în prealabil, a pus la dispoziţia studenţilor un astfel de laborator în propria locuinţă.

În anul 1886, când era încă profesor de histologie, Petrini-Galatz organiza primele cursuri libere (facultative) de dermatologie și de boli venerice la Facultatea de Medicină din Bucureşti, acoperind astfel un alt gol într-un domeniu văduvit la acea vreme în ţară.

Biografie

Data şi locul naşterii:

Data şi locul decesului:

Studii:

Activitate socio-profesională:

Afiliere:

Colaborări la publicaţii:

Note

1. ↑ Numele său apare sub diferite forme în publicaţiile vremii: Petrini Galatz, Petrini Galaţi, Petrini Galatzi, Petrini de Galatz.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2016, Galaţi, Axis Libri, 2017.

Referințe

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z