Mihail Petrini-Galatz
Medic, profesor universitar
- „Sunt dintre aceia care au ca principiu că, spre a ajunge a fi utili țării... trebuie să muncim cu râvnă și cu inteligență.”
Prezentare
- Personalitate a lumii medicale româneşti, Mihail Petrini-Galatz[1] se numără printre cei care au pus bazele medicinii ştiinţifice româneşti, reprezentând cu mândrie oraşul naşterii sale, al cărui nume l-a făcut cunoscut dincolo de hotarele ţării.
- „Caracter loial, franc şi decis, spirit clar şi deschis”, Mihail Petrini-Galatz a fost un „partizan înfocat al causelor drepte”2, numele său rămânând legat de începuturile învăţământului universitar în specialităţile histologiei şi dermatologiei la noi în ţară.
- Specializându-se la Paris, unde a fost elevul profesorului Louis-Antoine Ranvier, un ilustru histolog al epocii, Mihail Petrini-Galatz a ţinut să înveţe cât mai mult şi în domeniul dermatologiei, la începutul carierei sale de medic lucrând benevol, în vacanţele de vară, în cele două mari centre de dermato-venerologie ale lumii din Paris şi din Viena, pentru a se specializa şi a căpăta experienţă în ceea ce priveşte bolile sifilitice şi cutanate.
- Întors în ţară, în oraşul natal, unde practică pentru o vreme medicina generală, se face repede remarcat prin activitatea desfăşurată, ziarul local, Vocea Covurluiului, anunţând în paginile sale din 1875 iniţiativa tânărului medic „inteligentul nostru Dr. M. A. Petrini”, de a începe „un curs gratuit de igienă în salele gimnasiului local”, actualul Colegiu Naţional „Vasile Alecsandri”. Publicat iniţial de-a lungul a câtorva numere ale ziarului, cursul a luat forma unei broşuri, tipărită în acelaşi an, în care tânărul medic pleda pentru igienă, ca „armă principală contra epidemiilor”, lucrarea fiind remarcată în presa de specialitate: „metoda ce d-sa întrebuinţează în expunerea diferitelor faze prin care a trecut această ştiinţă, claritatea limbajului, consideraţiunile ce emite, arată un spirit serios şi cunoştinţe solide”.
- Viitorul mare savant se îndreaptă apoi spre capitală, acolo unde ocupă în scurt timp, prin concurs, nou-înfiinţata Catedră de histologie şi tehnică microscopică a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, inaugurând disciplina de histologie ca materie de sine-stătătoare şi elaborând în 1881 primul manual de histologie în limba română, bogat ilustrat şi apreciat de lumea medicală. De asemenea, a introdus demonstraţiile practice pentru studenţi şi a înfiinţat în anul 1885 un laborator de microscopie în clădirea Universităţii din Bucureşti, după ce, în prealabil, a pus la dispoziţia studenţilor un astfel de laborator în propria locuinţă.
- În anul 1886, când era încă profesor de histologie, Petrini-Galatz organiza primele cursuri libere (facultative) de dermatologie și de boli venerice la Facultatea de Medicină din Bucureşti, acoperind astfel un alt gol într-un domeniu văduvit la acea vreme în ţară.
- A reunit rezultatele cercetărilor sale în domeniu, modernizând conţinutul lecţiilor predate la facultate, adâugând cercetările sale originale şi dând tiparului două volume de dermatologie8 prin care a adus o reală contribuţie literaturii medicale de la acea vreme. Tratatul de dermatologie semnat de Petrini-Galatz nu este uitat nici astăzi, Romulus Vulpescu apreciind, într-o serie de articole dedicate lucrărilor medicale româneşti, preocuparea medicului român pentru dezvoltarea ştiinţei medicale şi dorinţa acestuia de a ţine pasul cu evoluţia medicinei europene: „oriunde am deschide cele 284 de pagini ale tratatului, stilul ştiinţific este indubitabil cel de astăzi, de o uimitoare contemporaneitate”, fiind însoţit de numeroase trimiteri şi note de subsol care demonstrează „probitatea savantului român... şi grija de informare exhaustivă la zi”.
- Calitatea umană şi profesională a medicului Mihail Petrini-Galatz s-a făcut remarcată şi în contextul situaţiei grele din perioada războiului ruso-turc, atunci când, alături de medicii fruntaşi ai capitalei, şi-a oferit gratuit serviciile pentru a îngriji soldaţii din spitalele militare. Iniţiator de şcoală în domeniile histologiei şi dermato-venerologiei, Mihail Petrini-Galatz a pus un accent deosebit pe importanţa examenului microscopic şi a lucrărilor de laborator, de mare importanţă în stabilirea unor diagnostice clare, asumându-şi în lecţia de deschidere a Clinicii dermato-sifilitice de la Spitalul Colţea (19 ian. 1893) responsabilitatea de a „lăsa bune tradiţii” în acest domeniu al medicinii omâneşti. Astfel, printre cei care i-au fost studenţi şi au devenit ulterior personalităţi de seamă ale medicinii române se numără neurologul Gheorghe Marinescu şi profesorul de histologie Ştefan Besnea.
- Activitatea ştiinţifică a profesorului Petrini-Galatz s-a concretizat în numeroase studii în domeniul anatomiei, histologiei, dermatologiei, al tratamentului variolei şi al sifilisului, atât în limba română, cât şi în limba franceză, rezultatele activităţii sale fiind citate în prestigioase reviste ştiinţifice din lume, O serie de lucrări şi de idei ale medicului gălăţean apar citate şi astăzi de o seamă de cercetători români, un astfel de exemplu fiind cel al preocupării sale în ceea ce priveşte impactul eredităţii asupra sănătăţii publice, exprimată în lucrarea „Despre ameliorațiunea rasei umane”, ideile sale fiind apreciate ca fiind mult înaintea timpului său, chiar dacă se încadrau în această privinţă în categoria „filosofiei medicale”.
- La înmormântarea sa au participat numeroşi membri ai corpului medical, precum şi secretarul general al Ministerului Sănătăţii de la acea vreme, prof. dr. Marinescu, iar monumentul funerar de pe mormântul său din Cimitirul Bellu Ortodox a fost sculptat de renumitul sculptor Carol Storck.
- Astăzi, în oraşul naşterii sale, numele unei străzi aduce aminte de una dintre personalităţile de seamă ale acestor meleaguri, medicul şi profesorul universitar Mihail Petrini-Galatz, cel care a oferit lumii ştiinţifice medicale peste 200 de lucrări de cercetare, devenind un creator de şcoală în domeniile histologiei şi dermatologiei, care a susţinut cu fervoare lupta împotriva tuberculozei şi a fondat prestigioase reviste şi asociaţii medicale şi care a devenit cu siguranţă ceea ce el însuşi considera că trebuie să devină orice medic, un „apostol al ştiinţei umanitare”.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 24 august 1846/1847[2], Galați
- Data şi locul decesului: 30 septembrie 1926, București
- Studii:
- studii gimnaziale şi liceale în Galaţi;
- studii universitare medicale la Bucureşti;
- specializare în cadrul Academiei Medicale din Paris.
- Activitate socio-profesională:
- Afiliere:
- Colaborări la publicaţii:
Note
- ↑ Numele său apare sub diferite forme în publicaţiile vremii: Petrini Galatz, Petrini Galaţi, Petrini Galatzi, Petrini de Galatz.
- ↑ Sursele precizează diferite date ale naşterii; în ceea ce priveşte anul, cel mai adesea se face referire la anii 1846 şi 1847. Astfel, în Anuarul Ordinelor Române cuprinzând mutuaţiunile până la 13 februarie 1898, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1898, p. 171, data naşterii este 24 aug. 1846; anul 1846 apare şi în Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, Bucureşti, Cartea Românească, [1931]; În Anuarul Oficial al Ministerului Cultelor şi al Instrucţiunii Publice pe anul 1910, data naşterii este 24 iulie 1847; anul 1847 apare şi în Gh. Bezviconi, Necropola capitalei, Chişinău, Museum, 1997, p. 173; Pe parcursul numerelor din Anuarul Universităţii din Bucureşti, în secţiunea dedicată Profesorilor Facultăţii de Medicină, apar mai multe variante: 1846 (nr. 2, anul şcolar 1892-1893; nr. 5, anul şcolar 1895-1896); 24 august 1847 (nr. 18, anul şcolar 1909-1910; 1912-1913; nr. 19, anul şcolar 1910-1911; nr. 21, anul şcolar 1912-1913).
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2016, Galaţi, Axis Libri, 2017.
