Mircea Olarian

Artist plastic
"În arta sa domnește aceeași stare sufletească, de melancolie, de tandrețe, de familiaritate, de castă intimitate între om și natură, de înfrățire reciprocă și caldă atmosferă a sufletului sfios, pe care o citim ca într'o oglindă pe autoportretele expuse, unde exteriorizarea sufletului omenesc pune pecetea autenticității și originalității întregii sale arte." (Dumitru Berciu)
MIRCEA OLARIAN - artist plastic

Prezentare

Pictor şi grafician mai puţin cunoscut în urbea în care s-a născut, Mircea Olarian a părăsit Galaţiul la vârsta de 10 ani, o dată cu mutarea familiei la Craiova, acolo unde părinții săi, ambii actori, s-au afirmat pe scena Teatrului Național. Vocaţia artistică a moştenit-o probabil de la tatăl său, Alexandru (Olarian) Olăreanu, care a jucat pentru câțiva ani în trupa gălățeană formată de Alexandru Vlădicescu și Fani Tardini și care, pe scena craioveană, a fost, pe lângă interpret, realizator de costume și decoruri.
Pasiunea pentru artele frumoase, dobândită și cultivată în Pinacoteca „Alexandru şi Aristia Aman”, unde își exersa talentul artistic reproducând tablouri ale artiștilor preferați, s-a hotărât să o transforme în profesie atunci când în 1925 l-a întâlnit pe Eustaţiu Stoenescu, pictor renumit al acelei perioade. Încurajările acestuia, alături de succesul înregistrat la prima sa expoziţie personală, l-au determinat pe Mircea Olarian să persevereze pe drumul artei.
Peisajele şi portretele sale, reproduse cu fidelitate şi onestitate, s-au încrustat în sufletul privitorilor prin tehnica viguroasă şi, în acelaşi timp, delicată, atât în pictura și grafica expusă pe simezele expoziţiilor și muzeelor de artă, cât și în paginile prestigioasei reviste Ramuri din Craiova, cea mai importantă publicație literară din Oltenia. În paginile revistei Ramuri a avut şansa de a-şi pune în evidenţă calităţile de desenator, remarcabilă fiind în acest sens contribuţia la numărul festiv al revistei din anul 1929, căruia i s-a decernat medalia de aur la Expoziția de la Barcelona. Editat într-un număr redus de exemplare, acest număr festiv impresionează prin execuţia grafică ireproşabilă realizată de Mircea Olarian.
Mircea Olarian este cel care a realizat ilustrația pentru exemplarul unicat al abecedarului dăruit de C. Ș. Făgețel, în 1928, Regelui Mihai, o adevărată operă de artă executată în atelierele Editurii Ramuri, cu toate desenele în acuarelă, cu portretul lui Mihai în peniţă, având încrustat pe copertă o ţesătură oltenească alături de monograma şi coroana regală în aur.
Remarcabil grafician, afirmat cu precădere în perioada interbelică, Mircea Olarian a abordat pe lângă pictură şi acuarelă, desenul în tuş sau cărbune, precum şi gravura.
Lucrările artistului Mircea Olarian pot fi descoperite astăzi în colecţii ale muzeelor de artă din Bucureşti, Craiova, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, în Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei şi în colecţii particulare, transmițând peste timp sentimentul cald, de familiaritate, de comuniune între om și natură. Directorul Muzeului de Artă din Craiova, criticul de artă Florin Rogneanu, i-a dedicat în anul 1998 o expoziție retrospectivă de pictură și grafică, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la naștere, lucrări ale sale găsindu-se și în patrimoniul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova.
Mircea Olarian - Autoportret

Biografie

Data şi locul naşterii: 19 septembrie 1898, Galaţi
Data şi locul decesului: 27 august 1985, București
Studii:
  • Şcoala Comercială „Gh. Chiţu” din Craiova (1909-1916);
  • a luat lecţii de pictură de la Freda Tribalsky-Delnevo, artistă care studiase la München;
  • călătorii de studii în Italia (1939, 1971) şi Elveţia (1969, 1971).
Olarian ilustratii ramuri.jpg
Activitate socio-profesională:
  • funcţionar la Banca Comerţului din Craiova (1916, 1918-1927);
  • a participat la Primul Război Mondial, după satisfacerea stagiului militar la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Botoşani, fiind detașat în Dobrogea (1916-1918);
  • prima expoziţie personală, cu 59 de lucrări în ulei şi 30 de desene şi acuarele, a avut loc la Prefectura judeţului Dolj din Craiova (1926);
  • s-a angajat desenator la Institutul de Arte Grafice „Ramuri” (1 iun. 1927 - 1 mart. 1933);
  • lucrările sale au fost acceptate în cadrul Salonului Alb-Negru (1928) şi ale Salonului Oficial de Pictură (1930) din Bucureşti, saloane în cadrul cărora a expus constant, până în 1944;
  • a participat constant la expoziţiile Salonului de pictură şi sculptură (1931, 1937, 1940-1945) şi ale Salonului de desen şi gravură (1931, 1932-1938, 1940-1945) din Bucureşti;
  • în Bucureşti, prima expoziţie personală a avut loc la Sala Dalles (1933);
  • s-a stabilit în Bucureşti în 1933, unde a organizat alte expoziţii personale în Sala Universul (1945), Galeriile de Artă (1957) şi Galeriile Simeza (1970);
  • a participat la expoziția „Italia văzută de pictori români” (1947);
  • a participat la Expoziţia anuală de stat a artelor plastice şi la Expoziţia anuală de stat de grafică (1953-1959);
  • a participat la expoziția de grup „Luna Gravurii” din București (1962);
  • Muzeul de Artă din Craiova i-a organizat o expoziţie personală (1969);
  • a participat la expoziţiile de artă românească deschise în Italia, URSS, Polonia,SUA, Filipine, China, Vietnam, Bulgaria, Germania, Venezuela (1969-1978);
  • a organizat o expoziţia personală retrospectivă de grafică la Sala Dalles, cu ocazia aniversării a 80 de ani (1978);
  • Muzeul de Artă din Craiova i-a organizat expoziţiile: „Craiova văzută de Mircea Olarian” (1984), „Grafica lui Mircea Olarian în patrimoniul Muzeului de Artă” (1985) şi „Expoziția retrospectivă de pictură și grafică Mircea Olarian - 100 de ani de la naştere” (1998).
Afiliere:
  • membru al Corpului Artiştilor Plastici (febr. 1943).
Premii - Distincții:
  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a, conferit prin Decret nr. 640 din 4 noiembrie 1968.
  • Diplomă la un concurs organizat de Asociația Maeștrilor de Desen și Caligrafie din București (1912);
  • Premiul al II-lea la Salonul de pictură şi sculptură din Bucureşti (1930), pentru lucrarea „Autoportret” (azi aflată în colecţia Muzeului de Artă din Craiova).

Fișier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.

Referințe:

  • Corneliu Stoica: „Deși autodidact, a ajuns să-și formeze un stil propriu și să lase de-a lungul anilor impresia că este stăpânul unei viziuni și a unei gândiri profunde, care au ca finalitate interpretarea personală a realității la care și-a racordat creația și nu a abandonat-o niciodată.”
  • Ion Arieșanu: „Prin forța lor evocatoare, prin sensibila lor atmosferă, a tușei pure, a vibrației interioare a temelor sale, grafica lui Mircea Olarian încheagă o expoziție de artă elevată, de un mesaj artistic de cea mi bună calitate.”
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z