Nămoloasa

Date monografice

Comuna Nămoloasa este situată la 70 km de Galaţi pe DJ 204/N Năneşti - Nămoloasa, pe malul drept al râului Siret. La nord, comuna Nămoloasa se învecinează cu râul Siret care stabileşte limita cu localitatea Tudor Vladimirescu şi comuna Piscu, spre sud cu satele Corbu şi Gulianca (Judeţul Brăila), la vest cu comunele Măicăneşti şi Năneşti (Judeţul Vrancea) şi la est cu comuna Fundeni. Comuna Nămoloasa este formată din următoarele sate: Nămoloasa, Nămoloasa – Sat şi Crângeni.
Comuna Nămoloasa a fost atestată documentar înainte de anul 1448, conform Hrisovului domnesc, prin care "Petru Voievod, da lui Cernat ploscarul lui şi Ştefan fratele acestuia pentru dreapta şi credinciasa slujbă" satele din Câmpia Covurluiului printre care şi Nămoloasa.
namoloasa.
Biserica Nămoloasa
namoloasa.
Şcoala Nămoloasa
namoloasa.
Biblioteca Nămoloasa
Comuna Nămoloasa Sat a fost înfiinţată în anul 1818 de logofătul Costache Conachi în baza Hrişovului dat în acel an de Mihail Şuţu, domn al Modovei. Întregul domeniul ce aparţinea marelui logafăt Costache Conachi, este dat ca dotă ginerelui său, Neculai Vogoride, care este căsătorit cu fiica lui Costache Conachi – Ecaterina- cunoscută pentru atitudinea ei patriotică în timpul framântârilor din preajma Unirii Principatelor Române. Numele comunei vine de la nămolul mare care se forma în urma ploilor abundente cât şi a revărsărilor Siretului. La sfârşitul secolului al XVIII –lea boierul Gravil Conachi începe alcătuirea marelui complex moşieresc Nămoloasa ce va cuprinde sub conducerea fiului său Costache Conachi (poetul) multe tipuri de moşii cu o suprafaţă reprezentând la mijlocul secolului al XIX – lea cel mai întins domeniu din sudul Moldovei. Prin reforma agrară din 1921, o parte din ţărani au fost împropietăriţi cu obligaţia de a plăti pământul (titlu definitiv de împroprietărire nr. 51921/27 iulie 1921). Primul război mondial a avut urmări nefaste şi asupra comunei Nămoloasa. Pe linia Focşani, Nămoloasa, Galaţi, au luat fiinţă fortificaţii pentru apărare. Pe malul drept al Siretului la marginea comunei exista un batalion de pontonieri care aveau misiunea de a asigura trecerea trupelor de pe un mal pe celalalt. În timpul retragerii armatei române, în prima parte a primului război mondial, frontul s-a stabilit pe o linie de trecere la 7 km de satul Costieni.
Comuna Nămoloasa face parte din lunca râului Siret. Satele comunei Nămoloasa sunt situale de-a lungul râului Siret fiind delimitate în partea de nord şi vest de un dig de apărare de 4 – 6 m înălţime. Suprafaţa luncii în mare parte este teren arabil (culturi de porumb), izlaz, zone cu exces de umiditate. Valea Siretului are temperaturi medii mai mari de 22°C în luna iulie. Iarna avem de-a face cu o frecvenţă a viscolelor cu o medie anuală de 5 – 6 zile, însoţite uneori de zăpezi abundente, care provoacă perturbaţii în circulaţia rutieră, feroviară şi chiar navală. Vânturile predominente sunt din NE, N, SV şi S. Cel mai cunoscut vânt în acestă parte a ţării este Crivăţul rece şi uscat din Nord şi Băltăreţul din Sud.
Reţeaua hidrografică a comunei Nămoloasa este alcătuită din râul Siret ce curge prin zona de Nord a comunei. Siretul este cel mai mare râu interior al ţării, cu un debit multianual de 210 mc/secundă. Lunca sa inundabilă atinge circa 3 km lăţime şi chiar mai mult. În câmpia joasă a Siretului găsim cernoziomuri, care sunt folosite astăzi în mare parte în agricultură.
Pe valea Siretului predomină vegetaţia de luncă. Valea inferioară a Siretului cuprinde terenuri agricole şi pajişte de iarbă moale, coada vulpii, pir. Pădurile sunt alcătuite din zăvoaie de salcie şi plop. Fauna de silvostepă este caracterizată prin frecvenţa popândăului, dropiei, iepurelui, hârciogului, prepeliţei. Apele Siretului sunt dominate de crap, şalău şi ştiucă, uneori apărând şi somnul.
Şcoala din Nămoloasa a fost înfiinţată în anul 1861, având un efectiv de 35 de elevi, cursurile desfăşurându-se într-un local construit de stat cu o singură salâă de clasă. În Nămoloasa-sat, şcoala a luat fiinţă în anul 1897, funcţionând în casele locuitorului Sandu Raţă. Primul local de şcoală a fost construit prin contribuţia cetăţenilor în anul 1900. În prezent, în comuna Nămoloasa, funcţionează două şcoli generale şi două grădiniţe.
Sursa: Biblioteca comunală Nămoloasa (Ana Paparuş, bibliotecar)

Primăria NĂMOLOASA

namoloasa.
Primăria Nămoloasa

Date contact:

Adresa: loc. Nămoloasa, jud. Galaţi
Cod poştal: 807210
Telefon: 0236/830504, 830925
Fax: 0236/830504
E-mail: primarianamoloasa@yahoo.com

Biblioteca

Namo1.jpg Namo2.jpg Namo3.jpg Namo4.jpg Namo5.jpg

Biblioteca Comunală Nămoloasa a funcţionat, înainte de anii 1960, în cadrul celor două şcoli comunale. Ulterior, s-au înfiinţat în cele două comune biblioteci comunale, care funţionau în diferite spaţii închiriate de la locuitorii comunei. În satul Nămoloasa-târg a funcţionat în casa lui Rădulescu Vasile, Negru Niţâ, Ionescu Ioana, având ca bibliotecară pe d-na Iordache Marcela, iar în Nămoloasa-sat, a funcţionat într-un spaţiu amenajat într-o anexă a şcolii generale, având ca bibliotecari pe Constatin Magdalena şi Ciută Neculai.
După unirea celor două comune, s-a amenajat un spaţiu în cadrul Căminului Cultural Nămoloasa-sat, având destinaţia de biblotecă comunală, în cadrul căreia există un volum de 5916 cărţi. Bibioteca este frecventată atât de copii cât şi de persoane în vârstă.
Bibilotecari:
  • Ciută Stanca, Petrea Vasilica, Oprea Florentina Simona, Năstase Cecilia
Bibliotecar:
PAPARUŞ Ana (n. 11.01.1976, Curtea de Argeş, jud. Argeş)

Studii:

  • Liceul Industrial nr. 5 Galaţi (1991-1995)

Experienţă profesională:

  • Bibliotecar Biblioteca Comunală Nămoloasa (din 2008).

Educaţie

Grădiniţe:
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Nămoloasa
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2, com. Nămoloasa.
Școli gimnaziale:
  • Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Nămoloasa Tel: 0236/836.676

email: scoala_namoloasa@yahoo.com.

Obiceiuri și tradiții populare

În seara de Ajun, copiii cântau Bună dimineața la Moș Ajun. În toate zilele Crăciunului, copiii merg cu Steaua, cântându-le gazdelor La mulți ani.
Plugurelul e cântat de copii în Ajunul Anului Nou, aceștia fiind răsplătiți cu bani, pe când în trecut, primeau colaci, mere, pere și nuci.[1]

Note/Referinţe

  1. BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 109.