Paul Călinescu

Regizor, scenarist
„Cinematografia, pasiunea mea de-o viaţă, mi-a pricinuit multe necazuri, greutăţi şi multe neplăceri, dar mi-a adus şi multe satisfacţii şi bucurii şi a dat sens întregii mele existenţe, mi-a dăruit mulţi prieteni buni.”
Autograf Paul Călinescu

Prezentare

Paul Călinescu - regizor, scenarist
Regizor, scenarist, operator, montor, Paul Călinescu face parte din istoria cinematografiei româneşti, fiind unul dintre pionierii care a străbătut drumul laborios al celei de-a şaptea arte, cu entuziasmul începutului transformat în pasiune statornică.
Paul Călinescu este legat de Galați atât prin naștere cât și prin înaintașii săi din partea mamei, cunoscuta familie Bonachi, bunicul său fiind Alexandru Gregoriadi Bonachi, judecător și prim-președinte al Tribunalului Covurlui.
Şi-a început activitatea ca amator în anii 1934-1935, înfiinţând o secţie de cineamatori în cadrul Asociației Fotoamatorilor din care făcea parte şi realizând scurte filme documentare, ce reflectau scene din viaţa cotidiană. Cu aceste filme a îndrăznit să colinde ministerele, susținând necesitatea realizării filmelor culturale, lovindu-se însă de atitudinea circumspectă şi neîncrezătoare a oficialităţilor vremii...
Surprinzătorul premiu obținut la Expoziţia de la Paris din 1937 de filmul documentar Colţuri din România, realizat de Paul Călinescu în cadrul unui ciclu comandat de firma „Tobis-Melo Film” din Berlin, a convins autorităţile de utilitatea înfiinţării Serviciului Cinematografic, sâmburele cinematografiei instituţionalizate din România.
Desemnat să coordoneze destinele acestui nou serviciu, Paul Călinescu a devenit un pionier al jurnalului de actualităţi, cu peste 100 de ediţii ale rubricii Români, cunoaşteţi-vă ţara, străbătând ţara în lung şi în lat, cuprinzând în obiectiv Colţuri din România, oameni şi obiceiuri, realizând „documentare-şcoală” în care îşi surprindea la lucru echipa proprie, din cadrul Oficiului Naţional Cinematografic.
Regizor-memorialist, realizator al primului film de ficţiune al cinematografiei de stat, Răsună valea (1949), Paul Călinescu şi-a întregit ulterior profilul artistic cu lungmetraje ce au relevat noi valenţe creatoare. Colaborând cu nume mari ale culturii române a realizat pelicule memorabile, precum Titanic Vals, ecranizare după celebra piesă a lui Tudor Muşatescu sau Desfăşurarea, cu un scenariu ce l-a adus alături de Marin Preda, care îşi aducea aminte cu plăcere de „frumoasele timpuri” când a colaborat cu „şeful de pe atunci al cinematografiei”.
Paul Călinescu a intrat în galeria marilor creatori ai cinematografiei româneşti care au realizat pelicule de referinţă, în care s-au afirmat sau au primit botezul ecranului nume vestite precum Radu Beligan, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ştefan Ciubotăraşu, Fory Etterle, Iurie Darie, Grigore Vasiliu Birlic şi mulţi alţii.
Valorosul cineast a marcat, de asemenea, un alt jalon al cinematografiei autohtone, prin reprezentarea României la prima ediţie a Festivalului de la Cannes din 1946, cu pelicula Floarea reginei (Immortelle des neiges), după o legendă de Carmen Sylva, regia, scenariul şi montajul fiind semnate de Paul Călinescu.
Paul Călinescu, „ultimul mohican” din generaţia cineaştilor interbelici, cel care, după cum preciza Ion Cantacuzino, introducea filmul documentar românesc în domeniul artei cinematografice, a deschis, alături de Jean Georgescu şi Jean Mihail, cartea de aur a cinematografiei româneşti, legându-şi pentru totdeauna numele de începuturile celei de-a şaptea arte căreia i-a dedicat 40 de ani din viaţă.

Biografie

Data şi locul naşterii: 21 august 1902, Galaţi
Data şi locul decesului: 24 martie 2000, Bucureşti
Studii:
  • clasele primare în Galați;
  • Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, începând cu anul 1914, studii întrerupte de Primul Război Mondial;
  • a susținut examenele pentru clasele a III-a și a IV-a la Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni (azi Colegiul Național „Nicu Gane”);
  • înscris la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie la dorința tatălui, s-a reorientat spre Liceul „Matei Basarab” din București, unde a susținut bacalaureatul;
  • elev la Școala Militară de Geniu, unde în urma susținerii stagiului militar a devenit sublocotenent în rezervă (1924);
  • Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (1930).
Activitate socio-profesională:
  • în timpul Primului Război Mondial, la vârsta de 13 ani, făcând parte din Asociația Cercetașilor Români, a activat ca voluntar în cadrul Spitalului de Răniți nr. 28 din București (1916);
  • a înfiinţat Secţia „Cineamatorilor” în cadrul Asociaţiei Fotoamatorilor din România, realizând primul său film Bucureşti, oraşul grădinilor (1933), urmat de alte trei filme de amator: Eforie Plajă, Expoziţia industrială şi Viaţa studenţilor de la Oficiul Naţional de Educaţie Fizică (1934);
  • angajat în cadrul Uniunii Camerelor de Agricultură, a devenit ulterior şef de birou la Ministerul de Finanţe, unde a rămas până în 1936;
  • s-a transferat la Ministerul de Interne unde a realizat scurt-metraje documentare şi iniţiază rubrica de actualităţi „Jurnalul sonor O.N.T.” (1936);
  • a fost regizor, operator şi montor al celor trei filme realizate în colaborare cu firma Tobis-Melo Film din Berlin: Bucureşti, oraşul contrastelor, Colţuri din România şi Generaţia de mîine (1936);
  • în colaborare cu casa „Pathé” din Paris a realizat filmele documentare: Bucovina, ţara mănăstirilor, În Transilvania, de-a lungul Carpaţilor, pe urmele daco-romanilor, Petrolul românesc (1937);
  • în cadrul jurnalului de actualităţi al Oficiului Naţional de Turism a iniţiat, din 1937, rubrica de turism Români, cunoaşteţi-vă ţara!, fiind realizate 135 de jurnale de actualităţi şi ediţii speciale; pe lângă coordonarea materialului, a îndeplinit funcţiile de operator, montor şi redactor;
  • sub auspiciile nou înfiinţatului Oficiul Naţional Cinematografic, instituţie de sine stătătoare derivată din Serviciul Cinematografic, a realizat filmul documentar Ţara Moţilor (1938);
  • profesor de regie şi montaj pentru prima promoţie de regizori ai Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (1950-1952);
  • membru în Consiliul Artistic al Cinematografiei (1951-1958).
Distincţii - Decoraţii:
  • Ordinul „Meritul Sanitar” clasa I, Medalia „Victoria” și Medalia „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918”, decernate pentru activitatea de cercetaș din Primul Război Mondial (1916);
  • Diploma de Onoare a Festivalului Internaţional de la Karlovy Vary pentru filmul Răsună valea (1950);
  • Diplomă pentru „prima afirmare a unui film românesc pe plan mondial”, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la premierea documentarului Ţara Moţilor la Veneţia, din partea Asociaţiei Cineaştilor din România (1989);
  • Diploma de onoare pentru întreaga operă, acordată de Uniunea Cineaştilor din România, cu acest prilej una din sălile Cinematecii Române primind numele de „Paul Călinescu” (1992);
  • Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti (1996);
  • Distincţia „Opera Omnia” a Uniunii Cineaştilor din România, cu prilejul sărbătoririi Centenarului cinematografului românesc (1998).
Afiliere:
  • membru al Societăţii Foto-amatorilor din România încă din anii ᾽30, înfiinţând în cadrul acesteia Secţia Cine-amatorilor;
  • membru fondator al Asociaţiei Cineaştilor din România (1963), din 1990 Uniunea Cineaştilor din România.
Performanţe:
  • a adus primele premii cinematografiei româneşti, la Expoziţia Universală de la Paris (cu filmul Colţuri din România) (1937) şi la Festivalul de film de la Veneţia (cu filmul Ţara Moţilor) - prima participare a unui film românesc la un festival internaţional (1939);
  • a realizat primul film de ficţiune al cinematografiei de stat, Răsună valea (1949);
  • a realizat primul film românesc în culori, filmul documentar Toamna în Delta Dunării, în care a căutat, după propriile mărturisiri, să nu încarce imaginea, ci a dorit „ca imaginea să fie servită de culoare... punând un deosebit accent pe armonia culorilor”;
  • a obținut, împreună cu profesorul Constantin I. Botez, două brevete de invenţii: Video-real - Obiectiv fotografic pentru obţinerea de imagini dând impresia de profunzime şi relief - (brevet OSIM nr. 43.113/1964) şi Fizioecranul - Sistem de luat vederi cinematografice, de televiziune şi de proiecţie a acestora pe ecrane (brevet OSIM nr. 52.371/1968).
Filmografie (selectiv): Bucureşti, oraşul grădinilor (1933); Eforie Plajă; Expoziţia industrială; Viaţa studenţilor de la Oficiul Naţional de Educaţie Fizică (1934); Colţuri din România (1936); Bucureşti. Oraşul contrastelor (1936); Generaţia de mâine (1936); Inaugurarea Arcului de Triumf (1936); Jurnalul de actualităţi O.N.T. (1937-1942); Ţara Moţilor (1938); Cum se face un reportaj cinematografic (1940); Munţii Făgăraş (1942);Nistrul (1943); Împrumutul de aur (1945); Răsună valea - primul lungmetraj al cinematografiei româneşti socialiste, dedicat muncii brigadierilor de la Bumbeşti-Livezeni, după scenariul dramaturgului Mircea Ştefănescu (dec. 1949 - ian. 1950); Toamna în Delta Dunării – primul film color profesionist în România, în colaborare cu operatorul ceh Bohumil Vich (1951); La un punct de agitaţie (1952); Porto-Franco (1961); Titanic-Vals (1964).

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.

Resurse

  • Centrul Naţional al Cinematografiei : scurt istoric [online]. [1]
  • Ciuverca, Florentina. Inventarul românilor la Cannes. Din 1946 până la „Loverboy”. În: Film reporter.ro [online]. [2]
  • Toporaș, Camelia. Oameni în memoria Galațiului. Regizorul Paul Călinescu. În: Viața liberă [online], 27 febr. 2010 : fotogr. [3]
  • Paul Calinescu, Romanian Film Director, Dies At 98 : [necrolog]. În: Chicago Tribune [online], 27 mart. 2000. [4]
  • Ţara Moţilor (1939) : film documentar. [regizor: Paul Călinescu ; comentariu: Mihail Sadoveanu ; lectura: Mihai Puşcariu]. În: Marele Ecran [online], 31 ian. 2011. [5]
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z