Simion Popescu

Artist plastic, scenograf, fotograf

"Încearcă să fii un cercetător neadaptat, curajos și autentic, gata să rămâi singur în orice moment în fața necunoscutului. Numai așa poți funcționa optim și să te poți transforma într-o lumină către tine însuți."

Ioan Simion Mărculescu - artist plastic, scenograf, fotograf

Prezentare

Născut pe meleaguri dâmboviţene, într-o familie de gospodari cu cinci copii, profesorul Simion Popescu s-a instruit temeinic la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești, demonstrând încă din adolescență un caracter studios, sub îndrumarea unor dascăli de mare valoare, care i-au insuflat calități morale deosebite, spirit de ordine, responsabilitate, corectitudine și dragoste de muncă. După absolvirea Facultății de Științe Fizice și Chimice a Universității din București, în 1932 își va susține dizertația de doctorat cu o temă care la acea vreme era de înalt nivel științific: „Aplicații ale analizei spectrometrice de rezonanță

magnetică nucleară (RMN) în chimia organică”.

După terminarea studiilor doctorale, și-a continuat preocupările pentru metodele de analiză modernă în calitate de cercetător la laboratoarele PARID din București și de asistent la Institutul de Cercetări Agronomice al României.

Remarcat pentru reala capacitate de cercetare, Simion Popescu a fost îndrumat să urmeze un stagiu de pregătire în domeniul biochimiei făinurilor și cerealelor la universități din Germania, într-un mediu științific select și în laboratoare înalt dotate pentru acele vremuri. La Universitatea de Chimia Făinurilor din Duisburg a lucrat sub coordonarea renumitului profesor Karl Mohs, acumulând o deosebită experiență în domeniul clasificării și analizei diverselor sortimente de făină, ceea ce îl va ajuta mai târziu să dezvolte în țară cercetări în acest sens, dezvoltând celebra formulă „delta”, cu o mare importanţă practică. Omologată atât în ţară cât şi în Statele Unite, formula a fost utilizată cu succes pentru calculul conţinutului mediu de cenuşă la extracţiile intermediare de făinuri de grâu şi a conţinutului de amidon, celuloză şi vitamine din făinuri.

Revenit în ţară ca specialist în biochimia făinurilor, un domeniu aflat în plină dezvoltare, şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României, drept mărturii ale acelei perioade rămânând zeci de lucrări ştiinţifice publicate, ale căror manuscrise se regăsesc în arhiva Secţiei de Analiză şi Tehnologie a Cerealelor a Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea.

Fiind promovat în funcţia de conferenţiar universitar la Institutul Alimentar din Bucureşti, la înfiinţarea acestuia în 1948, Simion Popescu a venit la Galaţi odată cu transferul instituţiei de învăţământ, în 1955, desfăşurând în oraşul de la Dunăre o îndelungată şi fructuoasă activitate didactică şi de cercetare, colaborând cu Facultatea de Tehnologia și Chimia Produselor Alimentare și Tehnică Piscicolă până la sfârşitul vieţii. A acordat un sprijin deosebit doctoranzilor săi din domeniul Chimiei și tehnologiei industriei alimentare, printre discipoli numărându-se nume cu rezonanţă în domeniul industriei alimentelor, cadre didactice universitare, specialişti şi cercetători recunoscuţi precum profesorii universitari Valentina Dan, Constantin Moraru, Costin Gheorghe Miron, Despina Bordei, Rodica Alexandru, Corneliu Popa şi inginerii Florin Duţescu, Mircea Creţu.

Activitatea didactică desfăşurată pe parcursul a mai bine de trei decenii i-a atras respectul şi simpatia multor generaţii de absolvenţi, atât prin pregătirea profesională şi ştiinţifică solidă, clădită cu minuţiozitate şi efort susţinut în instituţii de prestigiu în domeniu la acea vreme, cât şi datorită talentului său de bun pedagog. Un caracter onest, blând şi cinstit cu studenţii săi, profesorul le-a insuflat acestora dragoste şi pasiune pentru biochimia cerealelor şi făinurilor, domeniu pentru care a redactat primul tratat de specialitate, lucrare de referinţă

pentru domeniul morăritului şi panificaţiei.

Îndrăgit de studenţi şi admirat de colaboratori, remarcabilul profesor a rămas în memoria celor care au beneficiat de cunoştinţele sale „deosebit de meticulos în activitate, cu o clară exprimare a ideilor. Cursul profesorului Simion

Popescu era bine fundamentat, clar şi fără înfloriri inutile. Fiecare discuţie cu distinsul profesor evidenţia o pregătire profesională riguroasă, o capacitate deosebită de a înţelege fenomenul biochimic. La acestea se adaugă modestia şi mai ales înţelegerea faţă de cei cu care a colaborat”.

Profund şi doritor de nou în cercetare, neinteresat de politic, profesorul Simion Popescu îşi folosea toată energia pentru pasiunea cu care, de altfel, se confunda, grâul şi pâinea devenind aproape simboluri religioase, cărora le-aRevenit în ţară ca specialist în biochimia făinurilor, un domeniu aflat în plină dezvoltare, şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României, drept mărturii ale acelei perioade rămânând zeci de lucrări ştiinţifice publicate, ale căror manuscrise se regăsesc în arhiva Secţiei de Analiză şi Tehnologie a Cerealelor a Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea.

Fiind promovat în funcţia de conferenţiar universitar la Institutul Alimentar din Bucureşti, la înfiinţarea acestuia în 1948, Simion Popescu a venit la Galaţi odată cu transferul instituţiei de învăţământ, în 1955, desfăşurând în oraşul de la Dunăre o îndelungată şi fructuoasă activitate didactică şi de cercetare, colaborând cu Facultatea de Tehnologia și Chimia Produselor Alimentare și Tehnică Piscicolă până la sfârşitul vieţii. A acordat un sprijin deosebit doctoranzilor săi din domeniul Chimiei și tehnologiei industriei alimentare, printre discipoli numărându-se nume cu rezonanţă în domeniul industriei alimentelor, cadre didactice universitare, specialişti şi cercetători recunoscuţi precum profesorii universitari Valentina Dan, Constantin Moraru, Costin Gheorghe Miron, Despina Bordei, Rodica Alexandru, Corneliu Popa şi inginerii Florin Duţescu, Mircea Creţu.

Activitatea didactică desfăşurată pe parcursul a mai bine de trei decenii i-a atras respectul şi simpatia multor generaţii de absolvenţi, atât prin pregătirea profesională şi ştiinţifică solidă, clădită cu minuţiozitate şi efort susţinut în instituţii de prestigiu în domeniu la acea vreme, cât şi datorită talentului său de bun pedagog. Un caracter onest, blând şi cinstit cu studenţii săi, profesorul le-a insuflat acestora dragoste şi pasiune pentru biochimia cerealelor şi făinurilor, domeniu pentru care a redactat primul tratat de specialitate, lucrare de referinţă

pentru domeniul morăritului şi panificaţiei. Îndrăgit de studenţi şi admirat de colaboratori, remarcabilul profesor a rămas în memoria celor care au beneficiat de cunoştinţele sale „deosebit de meticulos în activitate, cu o clară exprimare a ideilor. Cursul profesorului Simion Popescu era bine fundamentat, clar şi fără înfloriri inutile. Fiecare discuţie cu distinsul profesor evidenţia o pregătire profesională riguroasă, o capacitate deosebită de a înţelege fenomenul biochimic. La acestea se adaugă modestia şi mai ales înţelegerea faţă de cei cu care a colaborat”.

Profund şi doritor de nou în cercetare, neinteresat de politic, profesorul Simion Popescu îşi folosea toată energia pentru pasiunea cu care, de altfel, se confunda, grâul şi pâinea devenind aproape simboluri religioase, cărora le-a

închinat aproape toată viaţa profesională. Pe lângă temele sale de interes, legate în special de domeniul biochimiei şi metodelor de analiză moderne, pe care încerca să le utilizeze şi să le dezvolte, era un bun cunoscător al problemelor Terrei şi ale biosului, fiind preocupat de aspecte ale ecologiei aerului sau de modificările climei datorită poluării. Cei care au avut privilegiul de a-i fi alături în profesie i-au apreciat, de asemenea, largul orizont cultural, spiritul vizionar şi personalitatea fermecătoare.

Profesorul Simion Popescu face parte din galeria figurilor ilustre ale şcolii româneşti de ştiinţa şi ingineria alimentelor, alături de Dumitru Moţoc, Simion Popescu, Ioan Răşenescu, Virgiliu Moţoc, Laurenţiu Caton, Brad Segal, ctitori ai Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, instituţie unică în ţară timp de multe decenii şi care şi-a pus adânc amprenta asupra vieţii oraşului de la Dunăre.

Biografie

Data şi locul naşterii: 1 septembrie 1907, com. Cornești, jud. Dambovița

Data şi locul decesului: mai 1981com. Cornești, jud. Dambovița

Studii:

• şcoala primară in comuna Corneşti, jud. Damboviţa (1914-1918);
• Liceul „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti - secția Reală (1918-1926);
• Facultatea de Ştiinţe Fizice şi Chimice, din cadrul Universităţii din Bucureşti (1926-1930);
• stagii de pregătire la Universitatea Tehnică din Berlin, cu specializare în biochimia cerealelor şi făinurilor (1936-1937) şi la Institutul de Chimia Făinurilor din Duisburg, Germania, cu specializare în chimie coloidală -

coloizii făinurilor (1937-1938).

Titluri știinţifice:

• doctor în chimie, cu teza „Aplicaţii ale analizei spectrometrice de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) în chimia organică” (1932).

Activitate socio-profesională:

• cercetător la laboratoarele Administrației Pescăriilor și Ameliorarea Regiunii Inundabile a Dunării (P.A.R.I.D.) din Bucureşti (1932-1936);
• asistent universitar, sub indrumarea profesorului doctor Mircea Ionescu, la Institutul de Cercetări Agronomice al Romaniei din Bucureşti, alături de prof. dr. Horia Slușanschi (1936-1942);
• şef de lucrări (din 1942) şi conferenţiar - şef de laborator (din 1945) la

Secția de Analiză și Tehnologie a Cerealelor din Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea (fostul Institut de Cercetări Agronomice al Romaniei din Bucureşti) (1942-1948);

• conferenţiar (din 1948), conferenţiar atestat (din 1964), profesor titular

(din 1967);

• cadru didactic la Institutul de Industrie Alimentară din Bucureşti (1948-

1955);

• cadru didactic la Institutul Tehnic din Galaţi, devenit apoi Institutul

Politehnic din Galaţi, la Catedra de morărit şi panificaţie11 a Facultăţii de Tehnologia Produselor Alimentare şi Tehnica Pescuitului (din 1955 pană la pensionare);

• a activat in cadrul Sfatului Popular Galaţi, poziţie din care a contribuit la

înfiinţarea unei secţii de panificaţie pentru practica studenţilor, în calitate de responsabil al lectoratului pentru ingineri;

• a predat cursurile: „Biochimia cerealelor”, „Biochimia cerealelor şi

făinurilor”, „Tehnologia panificaţiei” şi „Tehnologia produselor de patiserie”, „Studiul şi biochimia cerealelor şi făinii” şi „Biochimia produselor alimentare”;

• a elaborat primul curs de specialitate pentru disciplina „Biochimia cerealelor şi a făinii”, intitulat „Biochimia cerealelor, făinurilor şi conservarea lor”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1964;
• a făcut parte din numeroase comisii de doctorat, alături de profesorii universitari Dumitru Moţoc, Voicu Giurcă şi Dumitru Bogatu;
• îndrumător de doctorat în specialitatea „Chimia și tehnologia industriei alimentare” (din 1969), coordonand tezele de doctorat a numeroşi

studenţi;

• autor al Brevetului de invenţie cu tema: „Făina de porumb fin măcinată,

în proporţie pină la 10% adăugată in făina de griu nu modifică insuşirile de panificaţie ale acesteia din urmă”;

• s-a pensionat în iunie 1977;
• a fost numit profesor consultant pentru a îndruma activitatea de cercetare și de conducere de doctorat la Facultatea de Industrie Alimentară din Galaţi (1977-1981);
• a participat la Congresul din Viena al Asociaţiei Internaţionale de Chimie Cerealieră (1978);
• s-a retras la casa părintească din Damboviţa.

Afiliere:

• membru al Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor din România (ASIT);
• membru al Comitetului de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole Vegetale.

Premii-Titluri-Distincţii:

• Diploma pentru merite deosebite în activitatea ştiinţifică, acordată de Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor (ASIT) (25 mai 1957).

Note

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2016, Galaţi, Axis Libri, 2017.

Resurse electronice

• Ioan Simion Mărculescu : [fişă biobibliografică]. În: Catalogul Colecţiilor de Artă [online]. Bucureşti: Daim, 2006, p. 66-67 : portr., reprod. [citat 30 ianuarie 2017]. Disponibil în Internet: [1]

Referințe

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z