Difference between revisions of "Smaranda Brăescu"

(Biografie)
(Fişier de autoritate)
 
(48 intermediate revisions by 5 users not shown)
Line 1: Line 1:
== Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot ==
+
<div style="text-align: justify;"> '''''Paraşutist, aviator'''''
:„Regina Înălţimilor“ după cum era numită de către contemporani, a fost prima paraşutistă brevetată în România şi a patra în lume, precum şi primul aviator european ce obţine un brevet de pilot în SUA. Recordul mondial îl obţine la 19 mai 1932, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, aviatoarea fiind răsplătită de către regele Carol cu Ordinul „Virtutea Aeronautică clasa Crucea de Aur.
+
[[File:Smaranda_autog_transp.png|thumb|200 px|Autograf Smaranda Brăescu]]
[[Imagine:Banner_sma2.jpg|thumb]]
+
:::::'''''„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”'''''
[[Imagine:21MAI189.JPG|thumb|Smaranda Brăescu]]
+
 
 +
== Prezentare ==
 +
[[File:21MAI189.JPG|thumb|Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot]]
 +
:Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”, „Vizionara”, „Sfidătoarea aerului” sau „Regina aerului”, aşa cum era supranumită de presa vremii Smaranda Brăescu<ref>Numele real era Maranda Brăescu.</ref>, s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului, devenind prima paraşutistă cu brevet internaţional în România şi a patra în lume. Doboară recordul mondial absolut de lansare cu paraşuta, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român.
 +
:Prin demersurile consăteanului ei, pasionatul cercetător Neculai Staicu-Buciumeni, biografia Smarandei Brăescu a fost reconstituită iar activitatea de pionierat şi izbânzile sale aviatice au fost onorate prin dezvelirea, la 21 mai 1995, în comuna natală Buciumeni, a unui bust realizat de sculptorul Dan Mateescu.
  
 
== Biografie ==
 
== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' 21 mai 1897, sat Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi
+
:'''Data şi locul naşterii:''' [[21 mai]] [[1897]], sat Hănţeşti, com. [[Buciumeni]], jud. [[Tecuci]] (astăzi jud. [[Galaţi]])
:'''Data şi locul decesului:''' 2 februarie 1948, Cluj
+
:'''Data şi locul decesului:''' [[2 februarie]] [[1948]], Cluj
  
 
:'''Studii:'''  
 
:'''Studii:'''  
 
:*Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
 
:*Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
 
:*Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
 
:*Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
:*Şcoala Normală "Principesa Elisabeta" din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
+
:*Şcoala Normală "Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
 
:*Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
 
:*Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
:*Cursurile de paraşută "Heinecke" la Şcoala Specială de Paraşutism "Schroeder&Co" Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
+
:*Cursurile de paraşutism „Heinecke” la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
:*Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism la 8 octombrie 1932;
+
:*Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism (8 oct. 1932);
:*obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mar. 1935);
+
:*a obţinut certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mart. 1935);
:*echivalează brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).
+
:*a echivalat brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).
  
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
:*suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti (nou înfiinţată) (1918);
+
:*suplinitoare la [[Şcoala Primară Hănţeşti]], nou înfiinţată (1918);
:*funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
+
:*funcţionară la Societatea petrolieră „Astra Română” din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
:*zboară pentru prima cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);
+
:*a zburat pentru prima dată cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din [[Tecuci]] (1923);
:*pleacă la Berlin la 1 iulie 1928 şi ajutată de ing. Heinecke cumpără o paraşută cu care face primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
+
:*a plecat la Berlin (1 iul. 1928) şi, ajutată de inginerul Otto Heinecke, a cumpărat o paraşută cu care a făcut primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
:*pe perioada bursei din Hamburg, se angajează la Fabrica Irvin-Hamburg pentru a încerca paraşute şi participă la mitinguri aviatice care se încheie cu demonstraţii de paraşutism ale sale;
+
:*în perioada studiilor urmate în Germania, s-a angajat la Fabrica Irvin din Hamburg pentru a încerca paraşute şi a participat la mitinguri aviatice, oferind demonstraţii de paraşutism;
:*realizează 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de ARPA la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare;
+
:*a realizat 11 lansări cu paraşuta, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare (1928-1930);
:*este grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
+
:*a fost grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
:*doboară recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
+
:*a doborât recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
:*participă la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii la Miami - Florida (7-9 ianuarie 1932), cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul "Universul";
+
:*a participat la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii, desfăşurat la Miami - Florida, cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul „Universul” (7-9 ian. 1932);
:*realizează un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
+
:*a realizat un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
:*în 1933, în urma unei colecte publice iniţiată de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” adună banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care îl botează „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală;
+
:*în urma unei colecte publice, realizate de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” a adunat banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care l-a botzat „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală (1933);
:*deoarece nu obţine aprobarea de zbor, fuge cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
+
:*deoarece nu obţine aprobarea de zbor, a fugit cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
:*instructor al Şcolii Companiei de paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
+
:*instructor al Şcolii Companiei de Paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
:*încadrată în Escadrila Sanitară (sep. 1942-1943);
+
:*a fost încadrată în Escadrila Sanitară (sept. 1942 - 1943);
:*în timpul celui de-al doilea război mondial este comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi face parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar(1944-1945);
+
:*în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi a făcut parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar (1944-1945);
:*în 1946 semnează alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc) un raport confidenţial adresat de către gen Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române;
+
:*a semnat, alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc), un raport confidenţial adresat de generalul Aurel Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU, raport care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române (1946);
:*este condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
+
:*a fost condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
:*este nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în jud. Iaşi şi Bacău;
+
:*a fost nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în judeţele Iaşi şi Bacău;
:*sub numele de Maria Matei a fost operată de cancer mamar de către dr. N. Fălcoianu la Spitalul din Roman;
+
:*a fost operată de cancer mamar, sub numele de Maria Matei, de către dr. Nicolae Fălcoianu, la Spitalul din Roman;
:*se refugiază la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - feb. 1948);
+
:*s-a refugiat la mănăstirea greco-catolică „Congregaţia Maicii Domnului” din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - febr. 1948);
:*în ian. 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj.
+
:*a fost internată la Clinica Universitară din Cluj (ian. 1948).
 
   
 
   
 
:'''Performanţe:'''
 
:'''Performanţe:'''
:*primul european ce obţine un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
 
 
:*primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
 
:*primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
:*prima campioană mondială a României cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
+
:*primul european care a obţinut un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
:*record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român;
+
:*a fost nominalizată „Sportiva nr. 1 a lumii” (1932);
 +
:*prima campioană mondială a României, cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
 +
:*record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 m (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român, Traian Demetrescu-Popa;
 
:*traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
 
:*traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
 
:*traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).
 
:*traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).
Line 51: Line 56:
 
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
 
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
 
:*Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
 
:*Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
:*baretă la "Crucea de aur a Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932;
+
:*baretă la "Crucea de Aur" a "Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932 (Decret Regal Nr. 1939 din 10 iun. 1932);
:*a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iunie 1936);
+
:*a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iun. 1936);
:*decorată cu Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943).
+
:*Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943);
 +
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Cluj-Napoca (nov. 2016);
 +
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Tecuci (apr. 2017);
 +
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Galaţi (apr. 2017);
 +
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Bârlad (mai 2017).
 +
 
 +
== Note ==
 +
<references />
  
== Legături externe ==
+
== Fişier de autoritate ==
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0205 Manifestări dedicate Smarandei Brăescu la Biblioteca V.A. Urechia]
+
:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/19431 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
:[http://www.bvau.ro/expozitie/smarandaBraescu/index.html Imagini inedite din colecţia Neculai Staicu-Buciumeni]
 
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/318.braescusmaranda.pdf Bibliografie]
 
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
+
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
 +
 
 +
== Resurse electronice ==
 +
:*'''ANGHEL, COSTIN'''. Smaranda Brăescu, eroina. În: ''Suplimentul Jurnalului Naţional'' [online] : Ediţie de Colecţie : Oameni de legendă, 11 apr. 2005 : fotogr. [citat 21 mai 2009]. [https://jurnalul.antena3.ro/stire-editie-de-colectie/smaranda-braescueroina-47266.html]
 +
:*'''ANTONIU, DAN'''. Lăsaţi-mă să zbor! Smaranda Brăescu, fata cu capul în nori. În: ''Revista Art-Emis'' [online] : Personalităţi, 30 apr. 2017. [citat 18 februarie 2020]. [https://www.art-emis.ro/personalitati/lasati-ma-sa-zbor-smaranda-braescufata-cu-capul-in-nori]
 +
:*'''L’audace d’une femme''' : [fotografie]. În: ''Paris soir'' [online], an. 9, nr. 2924, 8 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k7639229n/f6.highres]
 +
:*'''D-ra Smaranda Brăescu a bătut recordul mondial feminin la aruncarea cu paraşuta, lansându-se dela 6000 m. înălţime''' : [fotografie]. În: ''Realitatea ilustrată'' [online], an. 5, nr. 246, 15 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P_III_852/1931/246_1931_0001.jpg]
 +
:*'''IONIŢOIU, CICERONE'''. Brăescu, Smaranda : [fişă biografică]. În: ''Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar. Vol.1: Dicţionar A-B'' [online]. Bucureşti : Editura Maşina de scris, 2000. [citat 13 mai 2009]. [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_ab/ab/dictionarab_20.html]
 +
:*'''Mademoiselle Smaranda Braescu vient de se jeter en parachute de 6.000 metres d’altitude, détenant le record mondial féminin en cette spécialité'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 13 mai 2009]. [http://pallas.cegesoma.be/pallas/servlet/gisc?vn=65960]
 +
:*'''Miss Smaranda Braescu, fully equiped for her attempt, and ready to start'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?n=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
 +
:*'''Miss Smaranda Braescu, sitting in the plane, from which she jumped with the parachute from a heigth of 6.000 metres, breaking the Women’s record in parachute-jumping'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online]: Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?rn=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
 +
:*'''Paraşutista Smaranda Brăescu bate recordul mondial femenin de aruncare cu paraşuta : D-ra Brăescu ne povesteşte impresiile'''. În: ''Ilustraţiunea română'' [online], an. 3, nr. 42, 14 oct. 1931 : fotogr. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P-III-1360/1931/42/42-1931_0003.jpg]
 +
:*'''SCORŢA, MONICA'''. Smaranda Brăescu. În: ''Facultatea de Inginerie Aerospaţială'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://www.aero.pub.ro/wordpress/index.php/ro/2017/11/11/smaranda-braescu-2/]
 +
:*'''Smaranda Brăescu'''. În: ''Enciclopedia României'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu]
 +
:*'''Smarandele României'''. În: ''Orizont aviatic'' [online], nr. 5, mart. 2003. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtualarad.net/orizont_aviatic/martie_2003/articol1/articol_1.htm]
 +
:*'''TURTURICĂ, SORIN'''. Smaranda Brăescu a cucerit America printr-un salt cu paraşuta. În: ''Historia'' [online]. [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/smaranda-braescu-a-cuceritamerica-printr-un-salt-cu-parasuta]
 +
:*'''[Women pilots at an all American air meet] : [graphic]'''. În: ''Florida Photographic Collection'' [online]. [citat 19 februarie 2020]. [https://www.floridamemory.com/fpc/reference/rc04825.jpg]
 +
 
 +
:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]
 +
[[Category:Aviatori]]

Latest revision as of 06:57, 14 April 2022

Paraşutist, aviator
Autograf Smaranda Brăescu
„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”

Prezentare

Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot
Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”, „Vizionara”, „Sfidătoarea aerului” sau „Regina aerului”, aşa cum era supranumită de presa vremii Smaranda Brăescu[1], s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului, devenind prima paraşutistă cu brevet internaţional în România şi a patra în lume. Doboară recordul mondial absolut de lansare cu paraşuta, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român.
Prin demersurile consăteanului ei, pasionatul cercetător Neculai Staicu-Buciumeni, biografia Smarandei Brăescu a fost reconstituită iar activitatea de pionierat şi izbânzile sale aviatice au fost onorate prin dezvelirea, la 21 mai 1995, în comuna natală Buciumeni, a unui bust realizat de sculptorul Dan Mateescu.

Biografie

Data şi locul naşterii: 21 mai 1897, sat Hănţeşti, com. Buciumeni, jud. Tecuci (astăzi jud. Galaţi)
Data şi locul decesului: 2 februarie 1948, Cluj
Studii:
  • Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
  • Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
  • Şcoala Normală "Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
  • Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
  • Cursurile de paraşutism „Heinecke” la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
  • Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism (8 oct. 1932);
  • a obţinut certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mart. 1935);
  • a echivalat brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).
Activitate socio-profesională:
  • suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti, nou înfiinţată (1918);
  • funcţionară la Societatea petrolieră „Astra Română” din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
  • a zburat pentru prima dată cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);
  • a plecat la Berlin (1 iul. 1928) şi, ajutată de inginerul Otto Heinecke, a cumpărat o paraşută cu care a făcut primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
  • în perioada studiilor urmate în Germania, s-a angajat la Fabrica Irvin din Hamburg pentru a încerca paraşute şi a participat la mitinguri aviatice, oferind demonstraţii de paraşutism;
  • a realizat 11 lansări cu paraşuta, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare (1928-1930);
  • a fost grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
  • a doborât recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
  • a participat la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii, desfăşurat la Miami - Florida, cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul „Universul” (7-9 ian. 1932);
  • a realizat un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
  • în urma unei colecte publice, realizate de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” a adunat banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care l-a botzat „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală (1933);
  • deoarece nu obţine aprobarea de zbor, a fugit cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
  • instructor al Şcolii Companiei de Paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
  • a fost încadrată în Escadrila Sanitară (sept. 1942 - 1943);
  • în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi a făcut parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar (1944-1945);
  • a semnat, alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc), un raport confidenţial adresat de generalul Aurel Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU, raport care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române (1946);
  • a fost condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
  • a fost nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în judeţele Iaşi şi Bacău;
  • a fost operată de cancer mamar, sub numele de Maria Matei, de către dr. Nicolae Fălcoianu, la Spitalul din Roman;
  • s-a refugiat la mănăstirea greco-catolică „Congregaţia Maicii Domnului” din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - febr. 1948);
  • a fost internată la Clinica Universitară din Cluj (ian. 1948).
Performanţe:
  • primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
  • primul european care a obţinut un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
  • a fost nominalizată „Sportiva nr. 1 a lumii” (1932);
  • prima campioană mondială a României, cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
  • record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 m (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român, Traian Demetrescu-Popa;
  • traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
  • traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).
Distincţii - Decoraţii:
  • Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
  • baretă la "Crucea de Aur" a "Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932 (Decret Regal Nr. 1939 din 10 iun. 1932);
  • a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iun. 1936);
  • Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943);
  • titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Cluj-Napoca (nov. 2016);
  • titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Tecuci (apr. 2017);
  • titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Galaţi (apr. 2017);
  • titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Bârlad (mai 2017).

Note

  1. Numele real era Maranda Brăescu.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.

Resurse electronice

  • ANGHEL, COSTIN. Smaranda Brăescu, eroina. În: Suplimentul Jurnalului Naţional [online] : Ediţie de Colecţie : Oameni de legendă, 11 apr. 2005 : fotogr. [citat 21 mai 2009]. [1]
  • ANTONIU, DAN. Lăsaţi-mă să zbor! Smaranda Brăescu, fata cu capul în nori. În: Revista Art-Emis [online] : Personalităţi, 30 apr. 2017. [citat 18 februarie 2020]. [2]
  • L’audace d’une femme : [fotografie]. În: Paris soir [online], an. 9, nr. 2924, 8 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [3]
  • D-ra Smaranda Brăescu a bătut recordul mondial feminin la aruncarea cu paraşuta, lansându-se dela 6000 m. înălţime : [fotografie]. În: Realitatea ilustrată [online], an. 5, nr. 246, 15 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [4]
  • IONIŢOIU, CICERONE. Brăescu, Smaranda : [fişă biografică]. În: Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar. Vol.1: Dicţionar A-B [online]. Bucureşti : Editura Maşina de scris, 2000. [citat 13 mai 2009]. [5]
  • Mademoiselle Smaranda Braescu vient de se jeter en parachute de 6.000 metres d’altitude, détenant le record mondial féminin en cette spécialité. În: CEGES-SOMA [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 13 mai 2009]. [6]
  • Miss Smaranda Braescu, fully equiped for her attempt, and ready to start. În: CEGES-SOMA [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 18 februarie 2020]. [7]
  • Miss Smaranda Braescu, sitting in the plane, from which she jumped with the parachute from a heigth of 6.000 metres, breaking the Women’s record in parachute-jumping. În: CEGES-SOMA [online]: Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society [citat 18 februarie 2020]. [8]
  • Paraşutista Smaranda Brăescu bate recordul mondial femenin de aruncare cu paraşuta : D-ra Brăescu ne povesteşte impresiile. În: Ilustraţiunea română [online], an. 3, nr. 42, 14 oct. 1931 : fotogr. [citat 18 februarie 2020]. [9]
  • SCORŢA, MONICA. Smaranda Brăescu. În: Facultatea de Inginerie Aerospaţială [online]. [citat 18 februarie 2020]. [10]
  • Smaranda Brăescu. În: Enciclopedia României [online]. [citat 18 februarie 2020]. [11]
  • Smarandele României. În: Orizont aviatic [online], nr. 5, mart. 2003. [citat 18 februarie 2020]. [12]
  • TURTURICĂ, SORIN. Smaranda Brăescu a cucerit America printr-un salt cu paraşuta. În: Historia [online]. [13]
  • [Women pilots at an all American air meet] : [graphic]. În: Florida Photographic Collection [online]. [citat 19 februarie 2020]. [14]
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z