Revision as of 09:51, 23 February 2010

Cadrul natural

Oraşul Târgu Bujor este situat în partea central-estică a judeţului Galaţi, la 53 km distanţă de municipiul Galaţi şi la 52 km distanţă de municipiul Bârlad. Este situat în Colinele Covurluiului, în lunca pâraielor Chineja-Bujor, traversat de fiecare din acestea pe câte 2 km, care-i separă intravilanul în 3 părţi (Târgul, în V, centru şi Golăşei, în E). Intravilanul se extinde şi pe dealurile Bujorului, Jirului şi Piscu Oului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente.

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,6 C. Se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Chineja, Bujor, Covurlui şi Roşia. Specific dealurilor şi podişurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi viituri în timpul verii şi al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateş. Dintre apele stătătoare menţionăm două lacuri cu suprafeţe de 5 ha, respectiv 4 ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfăşoară un şes format din terase locale de luncă, ce conţin plantaţii de salcie şi plop.

Are două sate componente: Moscu şi Umbrăreşti, împreună cu care deţine 7486 locuitori. Suprafaţa oraşului Târgu Bujor este de 2,7 km² de la N la S, iar populaţia este de 5001 locuitori.

Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp şi culturi de viţă de vie, pajişti puternic modificate de firuţa cu bulb, peliniţă şi bărboasă. Vegetaţia arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm şi păduri de stejar.

Zona este cunoscută pentru Podgoria “Dealurile Bujorului”. Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

• 1. soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
• 2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
• 3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
• 4. soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha. Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, "în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha". În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha.

Date istorice

Târgu Bujor este o aşezare atestată arheologic cu aproximativ 12000 de ani î.Hr. Documentar este atestat într-un hrisov din 1491 emis de Ştefan cel Mare, apoi în sec. XVIII prin hrisoavele domneşti din anii 1775 şi 1776. Prin hrisovul din 6 mai 1844, domnitorul M. Gr. Sturdza ridica moşia boierului Al. Ventura la rang de târg. Evoluţia socio–economică continuă a târgului, l-a ridicat la rang de oraş în data de 6 iunie 1968.

Administraţie locală

Primăria Târgu Bujor

PRIMĂRIA TÂRGU BUJOR

Date contact:

Adresa: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 205, loc. Târgu Bujor, jud. Galaţi

Cod poştal: 805200

Telefon: 0236/340339, 340215

Fax: 0236/340561

E-mail: primariatgbujor@yahoo.com

URL: http://www.primariatgbujor.4w.ro/

Primar

ARFIRE Ştefan (30.03.1945, com. Rădeşti, jud. Galaţi)

Studii:

Experienţă profesională:

• Primar (din 2000).

Viceprimar

CHELĂRAŞU Valeriu (19.11.1953, loc. Răuseni, jud. Botoşani)

Studii:

Experienţă profesională:

• Viceprimar (din 2000).

Secretar

ARHIP Mioriţa Ina (11.07.1968)

Studii:

• Liceul de Industrie Alimentară nr. 7 Galaţi (1982-1986)
• Universitatea "Titu Maiorescu " Bucureşti, Facultatea de Drept
• Master Drept Comunitar, Universitatea Danubius Galați, Facultatea de Drept (2007)

Experienţă profesională:

• Secretar (din l993).

Contabil

RÎNJA Victoriţa (06.11.1953, Tg. Bujor, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul Agricol Tecuci

Cultură

Instituţii de cultură:

• Casa de cultură Târgu Bujor
• Cămin Cultural sat Moscu
• Cămin Cultural sat Umbrăreşti

• Biblioteca orăşenească „Grigore Hagiu“

Culte

Educaţie

În Târgu Bujor funcţionează 4 şcoli, 4 grădiniţe şi un liceu. Numărul total de preşcolari şi elevi înscrişi este de 1618, iar numărul de cadre didactice este de 106.

Şcoala nr. 1 "Lascăr Catargiu"

Şcoala nr. 2 "Grigore Hagiu"

Grădiniţa "Căsuţa piticilor"

• Grupul Şcolar "Eremia Grigorescu" Târgu Bujor

Adresă: str. Eremia Grigorescu nr. 109, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340727

Fax: 0236/340897

E-mail: grupscolartgbujor@gmail.com

Adresa Web: http://gstgbujorgl.licee.edu.ro

• Şcoala Nr. 1 "Lascăr Catargiu"(nefuncţională) Târgu Bujor

Adresa: str. Şcolii nr. 3 Târgu Bujor

Telefon: 0236/340485

E-mail: scoalalascarcatargiu@hotmail.com

Adresa Web:http://scoalacatargiu.3x.ro/

• Şcoala Gimnazială Nr. 2 "Grigore Hagiu" Târgu Bujor

Adresă: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 26, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340348

Fax: 0236/340422

E-mail: scoalagrigorehagiu@yahoo.com

Adresa Web: www.scgimtgbujorgalati.as.ro

• Şcoala Gimnazială Moscu, Tg. Bujor
• Şcoala Gimnazială Umbrăreşti, Tg. Bujor

• Grădiniţa cu program normal nr.1 Tg. Bujor

Adresa: str. Eremia Grigorescu nr. 109

• Grădiniţa nr. 2 "Căsuţa piticilor" Tg. Bujor

• Grădiniţa Moscu, Tg. Bujor

• Grădiniţa Umbrăreşti, Tg. Bujor

Sănătate

• Spitalul Orăşenesc "Vasile Buzoianu" Târgu Bujor

Adresa: str. G-ral. Eremia Grigorescu, nr. 107, loc. Tg. Bujor, jud. Galaţi

Cod poştal: 805200

Telefon: 0236/340.577

Fax: 0236/340.985

E-mail: spitaltgbujor@yahoo.com

Site: http://www.spitaltgbujor.ro

• Circă medicală

Adresa: str. Gh Buzoianu, nr. 13, Tg. Bujor, Galaţi

Telefon: 0236/341.437

• Farmacia Rom Gal Leader SRL

Adresa: str. Eremia Grigorescu, nr. 101, bl. C1, ap. 1

• Farmacia Hepites nr. 28

Telefon: 0236/340824

Turism

Societăţi comerciale

Personalităţi locale

• Lascăr Catargiu (1821 – 1899) - proprietar al moşiei Ventureşti, om politic

Una dintre personalităţile marcante ale oraşului Târgu Bujor este Lascăr Catargiu, om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate. După preluarea domniei de către Principele Carol I, Lascăr Catargiu, a fost numit prim ministru al primului guvern de coaliţie, în acest timp încheind şi primul tratat cu o ţară străină. Are meritul de a pregăti etapa dobândirii independenţei naţionale. Lascăr Catargiu şi-a împletit activitatea politico-socială şi administrativă în Moldova şi în cadrul statului naţional în paralel cu preocupările sale de mare proprietar în ţinutul Covurlui. Încă din anul 1852, Lascăr Catargiu era proprietarul moşiei Golăşei, primită ca zestre de către soţia sa Eufrosina, fiica vornicului Alexandru Ventura. Om bun şi darnic a făcut multe pentru dezvoltarea localităţii, a cărei prim ctitor este. Astfel, în anul 1895, prin donaţie de teren şi bani, se construieşte spitalul cu 40 de paturi, având în componenţa sa o secţie de interne, cancelarie şi locuinţa directorului. Lascăr Catargiu îşi continuă activitatea sa de ctitor al oraşului prin susţinerea propunerii de construire a căii ferate Galaţi-Golăşei-Bârlad, care a fost inaugurată în vara anului 1894. Mecanicul a fost însoţit de primul ministru, iar în tren s-au aflat regele Carol I şi regina Elisabeta. Continuâdu-şi opera de binefacere, Lascăr Catargiu donează şi susţine financiar construirea localului şcolii, între anii 1894-1895 ( astăzi Şcoala nr. 1), iar în anul 1895 donează terenul necesar şi o sumă de bani pentru construirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

• Eremia Grigorescu (1869 – 1919) - general, comandant al Armatei I Române

Eremia Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863 - d. 21 iulie 1919) a fost un politician şi general român. A fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul.

În perioada 30 iulie 1917 - 1 iulie 1918, generalul de divizie Eremia Grigorescu a îndeplinit funcţia de comandant al Armatei 1.

În timpul primului război mondial a comandat armatele române în bătălia de la Mărăşeşti. Ulterior, a fost ministru de război în perioada (octombrie - noiembrie 1918) în guvernul lui Constantin Coandă.

• Grigore Hagiu (1933 – 1985) - poet