Târgu Bujor

Cadrul natural

Oraşul Târgu Bujor este situat în partea central-estică a judeţului Galaţi, la 55 km distanţă de municipiul Galaţi şi la 55 km distanţă de municipiul Bârlad. Este situat în Colinele Covurluiului, în lunca pâraielor Chineja-Bujor, traversat de fiecare din acestea pe câte 2 km, care-i separă intravilanul în 3 părţi (Târgul, în V, centru şi Golăşei, în E). Intravilanul se extinde şi pe dealurile Bujorului, Jirului şi Piscu Oului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente.

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,6 C. Se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Chineja, Bujor, Covurlui şi Roşia. Specific dealurilor şi podişurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi viituri în timpul verii şi al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateş. Dintre apele stătătoare menţionăm două lacuri cu suprafeţe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfăşoară un şes format din terase locale de luncă, ce conţin plantaţii de salcie şi plop.

Are două sate componente: Moscu şi Umbrăreşti, împreună cu care deţine 7486 locuitori. Suprafaţa oraşului Târgu Bujor este de 2,7 km² de la N la S, iar populaţia este de 5001 locuitori.

Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp şi culturi de viţă de vie, pajişti puternic modificate de firuţa cu bulb, peliniţă şi bărboasă. Vegetaţia arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm şi păduri de stejar.

Zona este cunoscută pentru Podgoria “Dealurile Bujorului”. Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

• 1. soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
• 2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
• 3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
• 4. soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha. Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, "în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha". În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha.

Date istorice

Târgu Bujor este o aşezare atestată arheologic cu aproximativ 12000 de ani î.Hr. Documentar este atestat într-un hrisov din 1491 emis de Ştefan cel Mare, apoi în sec. XVIII prin hrisoavele domneşti din anii 1775 şi 1776. Prin hrisovul din 6 mai 1844, domnitorul M. Gr. Sturdza ridica moşia boierului Al. Ventura la rang de târg. Evoluţia socio–economică continuă a târgului, l-a ridicat la rang de oraş în data de 6 iunie 1968.

Educaţie

În Târgu Bujor funcţionează 4 şcoli, 4 grădiniţe şi un liceu. Numărul total de preşcolari şi elevi înscrişi este de 1618 iar numărul de cadre didactice este de 106.

• Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 "Lascăr Catargiu" Târgu Bujor

Adresă: str. Şcolii nr. 2-3 Târgu Bujor

• Şcoala Gimnazială Nr. 2 "Grigore Hagiu" Târgu Bujor

Adresă: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 26, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340348

Fax: 0236/340422

Email: scoalagrigorehagiu@yahoo.com

Adresa Web: www.scgimtgbujorgalati.as.ro

• Şcoala cu clasele I-IV Moscu, Tg. Bujor

• Şcoala cu clasele I-IV Umbrăreşti, Tg. Bujor

• Grupul Şcolar "Eremia Grigorescu" Târgu Bujor

Adresă: str. Eremia Grigorescu nr. 109, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340727

Fax: 0236/340897

Email: grupscolartgbujor@gmail.com

Adresa Web: http://gstgbujorgl.licee.edu.ro

• Grădiniţa cu program normal nr.1 Tg. Bujor

Adresa: str. Eremia Grigorescu nr. 109

• Grădiniţa nr.2 „Căsuţa cu pitici” Tg. Bujor

• Grădiniţa Moscu, Tg. Bujor

• Grădiniţa Umbrăreşti, Tg. Bujor