Difference between revisions of "Temistocle Popa"

Compozitor

"Ce amintiri mă leagă de Galaţi? Aici m-am născut. Copilăria mea s-a împletit cu tinereţea Dunării. Aici

am învăţat legile muzicii şi ale respectului pentru frumos.."

Prezentare

Prima întâlnire cu muzica, Temistocle Popa mărturisea că a avut-o în cârciumile „din colbul şi noroaiele Bădălanului”, unde a descoperit „floarea rară a melodiei, adesea modestă, umilă chiar, asemenea unei flori sălbatice de câmp”.

La vârsta de nouă ani a plecat, împreună cu mama sa, la Bucureşti, copilăria şi adolescenţa compozitorului desfăşurându-se sub adăpostul uniformei militare, copilul vioi din Bădălan descoperind o lume „cu deprinderi şi legi rigide, deosebit de aspre”, căreia îi va purta o vie recunoştinţă, deoarece în această lume a învăţat ceva

esenţial pentru existenţa sa – disciplina, şi a făcut primii paşi în muzică.

Parcursul său existenţial s-a încrucişat cu personalități ale vieţii artistice româneşti, care i-au marcat devenirea ca om şi ca artist, cu multe dintre acestea devenind prieten apropiat. Celebrei cântăreţe Maria Tănase i-a compus piesa „În

târgul Moşilor” fiindu-i alături, împreună cu soţia sa Cornelia Teodosiu, până în ultimele clipe ale vieţii, când a primit din mâinile artistei testamentul, încredințat apoi soţului acesteia, ziaristul Clery Sachelarie.

Experienţele de viaţă, oamenii apropiaţi şi pasiunile sale au fost adunate, în 1989, într-o carte autobiografică, cu titlul sugestiv „Trecea fanfara militară…”, rândurile din acest volum izvorând, după propriile mărturisiri, din „datoriile pe care le am – de mult simt că le am şi că trebuie să le onorez! – faţă de nişte oameni al căror drum intersectându-se cu al meu, mi-au lăsat o vie impresie, m-au îmbogăţit sufleteşte, practic, dând o nouă dimensiune, un nou sens vieţii mele”. Cartea a fost apreciată, printre alții, de muzicologul George Sbârcea, care a considerat-o „confesiunea unui artist creator, înzestrat cu harul şi cu hazul de a le putea împărtăşi semenilor săi bogăţia propriului suflet armonios”.

Viaţa artistului complet Temistocle Popa poate fi definită cel mai bine de propriile sale cuvinte, mărturisirea pe care o făcea într-un interviu acordat lui Mircea M. Ştefănescu: „Tot ce am scris am avut bucuria să placă. De când ne naştem avem muzica în noi. Sper să apuc să văd minunea ca muzica uşoară să revină la ce a fost. Tot muzică aş face dacă aş putea să dau timpul înapoi.”

Biografie

Data şi locul naşterii: 26 iunie 1921, Galaţi

Data şi locul decesului: 26 noiembrie 2013, București

Studii:

• Şcoala de Muzică din București, înfiinţată de Egizio Massini, inspectorul muzicilor militare;
• studii muzicale la Conservatorul din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Faust

Niculescu (armonie şi contrapunct), Petre Elinescu şi Vasile Jianu (flaut), Sabina Niculescu (harpă) (1935-1939);

• Şcoala Militară de Muzică din București, unde a început să cânte şi la saxofon (1938-1942);
• a urmat cursuri de perfecţionare organizate de Uniunea Compozitorilor cu maeştrii: Ion Dumitrescu (teorie-solfegiu), Marţian Negrea şi Tudor Ciortea (compoziţie, forme muzicale), Florin Eftimescu (armonie), Constantin Bugeanu şi Mircea Basarab (instrumentaţie/orchestraţie) (1953-1955).

Activitate socio-profesională:

• copil de trupă pe lângă Batalionul de Gardă al Regimentului 21 Infanterie, unde a cântat la toba mică şi la picolă;
• instrumentist (saxofon-tenor şi flaut) în formaţia lui Sergiu Malagamba (1945);
• flautist în orchestra Teatrului de Operetă, condus de Ion Dacian, avându-l dirijor pe Gherase Dendrino;
• s-a angajat la Teatrul Savoy (1949);
• instrumentist, component al unor formaţii celebre: orchestrele teatrelor „Atlantic” (1943-1947) şi „Alhambra” (1947-1949) din Bucureşti, Orchestra Teatrului de Estradă (1949-1957), Orchestra de jazz „Bucureşti” (1957-1962);
• membru în mai multe jurii naţionale şi internaţionale.

Afiliere:

Premii:

• Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (U.C.M.R.) (1963, 1964, 1965, 1966, 1970, 1972, 1973, 1974, 1976, 1981, 1983, 1985);
• Premiul de excelenţă al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1999);
• Premii la Festivalul de Muzică Uşoară Românească „Mamaia
• Premiul III la „Concursul Naţional de Creaţie de Muzică Uşoară – Bucureşti ’70” pentru melodia „Ca-ntr-o poveste” (1970);
• Premii la Festivalul cântecului ostăşesc „Te apăr şi te cânt, Patria mea”:

Premiul internaţional „Lira de Aur” de la Bratislava (1985);

• Premiul „O viaţă închinată cântecului” din partea revistei Actualitatea

Muzicală (1999);

• Diploma „Un veac de dragoste”, pentru melodia „Lalele”, din partea

Societăţii Române de Radio (2000);

• Diplomă de excelenţă în semn de recunoaştere şi de preţuire pentru

contribuţia la promovarea cântecului românesc, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (2002);

• Premiu de excelenţă pentru contribuţia deosebită la afirmarea filmului

românesc acordat la Prima Gală a Premiilor de Excelenţă a Cinematografiei Române „Un veac de film românesc” (13 mai 2002);

• Premiul anual pentru compoziţiile sale melodioase, pline de umor şi de poezie,

din partea Societăţii umoristice „Păcală” şi al revistei „Harababura” (2005);

• Premiu de excelenţă din partea Radio România Actualităţi (2008);

vPremiu de excelenţă din partea Casei de discuri „Electrecord” (2011).

Distincţii - Decoraţii:

Colaborări la publicații:

Fișier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011, Galaţi, Axis Libri, 2013.

Resurse electronice

• [Fotografii cu profesorul Iosif Egri]. În: Albumul promoţiei 1958 : Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Mecanică : fotografii [online], p. 1, 23, 34, 56, 179, 272, 275, 476. [[1]]
• Profesorul inginer Iosif Egri. În: Albumul promoţiei 1958 : Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Mecanică : profesorii [online]. [[2]]

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z