Temistocle Popa

Revision as of 06:46, 9 May 2022 by Camelia (talk | contribs) (Fișier de autoritate)

(diff) ← Older revision | Latest revision (diff) | Newer revision → (diff)

Compozitor
"Ce amintiri mă leagă de Galaţi? Aici m-am născut. Copilăria mea s-a împletit cu tinereţea Dunării. Aici am învăţat legile muzicii şi ale respectului pentru frumos..."
Autograf Temistocle Popa
Temistocle Popa - compozitor

Prezentare

Prima întâlnire cu muzica, Temistocle Popa mărturisea că a avut-o în cârciumile „din colbul şi noroaiele Bădălanului”, unde a descoperit „floarea rară a melodiei, adesea modestă, umilă chiar, asemenea unei flori sălbatice de câmp”.
La vârsta de nouă ani a plecat, împreună cu mama sa, la Bucureşti, copilăria şi adolescenţa compozitorului desfăşurându-se sub adăpostul uniformei militare, copilul vioi din Bădălan descoperind o lume „cu deprinderi şi legi rigide, deosebit de aspre”, căreia îi va purta o vie recunoştinţă, deoarece în această lume a învăţat ceva esenţial pentru existenţa sa – disciplina, şi a făcut primii paşi în muzică.
Parcursul său existenţial s-a încrucişat cu personalități ale vieţii artistice româneşti, care i-au marcat devenirea ca om şi ca artist, cu multe dintre acestea devenind prieten apropiat. Celebrei cântăreţe Maria Tănase i-a compus piesa „În târgul Moşilor” fiindu-i alături, împreună cu soţia sa Cornelia Teodosiu, până în ultimele clipe ale vieţii, când a primit din mâinile artistei testamentul, încredințat apoi soţului acesteia, ziaristul Clery Sachelarie.
Experienţele de viaţă, oamenii apropiaţi şi pasiunile sale au fost adunate, în 1989, într-o carte autobiografică, cu titlul sugestiv „Trecea fanfara militară…”, rândurile din acest volum izvorând, după propriile mărturisiri, din „datoriile pe care le am – de mult simt că le am şi că trebuie să le onorez! – faţă de nişte oameni al căror drum intersectându-se cu al meu, mi-au lăsat o vie impresie, m-au îmbogăţit sufleteşte, practic, dând o nouă dimensiune, un nou sens vieţii mele”. Cartea a fost apreciată, printre alții, de muzicologul George Sbârcea, care a considerat-o „confesiunea unui artist creator, înzestrat cu harul şi cu hazul de a le putea împărtăşi semenilor săi bogăţia propriului suflet armonios”.
Viaţa artistului complet Temistocle Popa poate fi definită cel mai bine de propriile sale cuvinte, mărturisirea pe care o făcea într-un interviu acordat lui Mircea M. Ştefănescu: „Tot ce am scris am avut bucuria să placă. De când ne naştem avem muzica în noi. Sper să apuc să văd minunea ca muzica uşoară să revină la ce a fost. Tot muzică aş face dacă aş putea să dau timpul înapoi.”

Biografie

Data şi locul naşterii: 26 iunie 1921, Galaţi
Data şi locul decesului: 26 noiembrie 2013, București
Studii:
  • Şcoala de Muzică din București, înfiinţată de Egizio Massini, inspectorul muzicilor militare;
  • studii muzicale la Conservatorul din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Faust Niculescu (armonie şi contrapunct), Petre Elinescu şi Vasile Jianu (flaut), Sabina Niculescu (harpă) (1935-1939);
  • Şcoala Militară de Muzică din București, unde a început să cânte şi la saxofon (1938-1942);
  • a urmat cursuri de perfecţionare organizate de Uniunea Compozitorilor cu maeştrii: Ion Dumitrescu (teorie-solfegiu), Marţian Negrea şi Tudor Ciortea (compoziţie, forme muzicale), Florin Eftimescu (armonie), Constantin Bugeanu şi Mircea Basarab (instrumentaţie/orchestraţie) (1953-1955).
Activitate socio-profesională:
  • copil de trupă pe lângă Batalionul de Gardă al Regimentului 21 Infanterie, unde a cântat la toba mică şi la picolă;
  • instrumentist (saxofon-tenor şi flaut) în formaţia lui Sergiu Malagamba (1945);
  • flautist în orchestra Teatrului de Operetă, condus de Ion Dacian, avându-l dirijor pe Gherase Dendrino;
  • s-a angajat la Teatrul Savoy (1949);
  • instrumentist, component al unor formaţii celebre: orchestrele teatrelor „Atlantic” (1943-1947) şi „Alhambra” (1947-1949) din Bucureşti, Orchestra Teatrului de Estradă (1949-1957), Orchestra de jazz „Bucureşti” (1957-1962);
  • membru în mai multe jurii naţionale şi internaţionale.
Premii:
  • Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (U.C.M.R.) (1963, 1964, 1965, 1966, 1970, 1972, 1973, 1974, 1976, 1981, 1983, 1985);
  • Premiul de excelenţă al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1999);
  • Premii la Festivalul de Muzică Uşoară Românească „Mamaia”;
  • Premiul III la „Concursul Naţional de Creaţie de Muzică Uşoară – Bucureşti ’70” pentru melodia „Ca-ntr-o poveste” (1970);
  • Premii la Festivalul cântecului ostăşesc „Te apăr şi te cânt, Patria mea”:
  • Premiul internaţional „Lira de Aur” de la Bratislava (1985);
  • Premiul „O viaţă închinată cântecului” din partea revistei Actualitatea Muzicală (1999);
  • Diploma „Un veac de dragoste”, pentru melodia „Lalele”, din partea Societăţii Române de Radio (2000);
  • Diplomă de excelenţă în semn de recunoaştere şi de preţuire pentru contribuţia la promovarea cântecului românesc, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (2002);
  • Premiu de excelenţă pentru contribuţia deosebită la afirmarea filmului românesc acordat la Prima Gală a Premiilor de Excelenţă a Cinematografiei Române „Un veac de film românesc” (13 mai 2002);
  • Premiul anual pentru compoziţiile sale melodioase, pline de umor şi de poezie, din partea Societăţii umoristice „Păcală” şi al revistei „Harababura” (2005);
  • Premiu de excelenţă din partea Radio România Actualităţi (2008);
  • Premiu de excelenţă din partea Casei de discuri „Electrecord” (2011).
Distincţii - Decoraţii:
  • Ordinul „Meritul cultural”, clasa a IV-a (1969) şi clasa a II-a (1974);
  • Ordinul naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decret nr. 573 din 8 iul. 2004.
Titluri onorifice:
  • Titlul de „Cetăţean de onoare al oraşului Galaţi”, conferit prin Hotărârea nr. 564 din 22 nov. 2005.
Afiliere:
  • membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1962).

Fișier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011, Galaţi, Axis Libri, 2013.

Resurse electronice

  • Rafinament şi sensibilitate în sute de şlagăre adunate: Temistocle Popa. În: TopRomanesc.ro [online]. Disponibil în Internet: [1]
  • Szabo, Ana-Maria. Omagiu pentru „nea Temi”. În: Actualitatea muzicală [online], nr. 11, nov. 2011, p. 22-23 : fotogr. Disponibil în Internet: [2]
  • Ţarălungă, Ecaterina. Popa, Temistocle (27.06.1921, Galaţi). În: Enciclopedia identităţii româneşti. Personalităţi [online], Bucureşti : Litera Internaţional, 2011, p. 629 : fotogr. Disponibil în Internet: [3]
  • Ursulescu, Octavian. Doi Maeştri, la 90 de ani. În: Actualitatea muzicală [online], nr. 5, mai 2011, p. 24-26 : fotogr. Disponibil în Internet: [4]
  • Idem. Temistocle Popa [online]. Bucureşti : Editura Biblioteca Bucureştilor, 2011, 74 p.: il. - Colecţia „Maeştri”. Disponibil în Internet: [5]
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z