Victor Papilian

Revision as of 09:51, 5 June 2013 by Otilia (talk | contribs) (Biografie)

Prezentare

thumb|Victor Papilian, medic, scriitor thumb|Autograf Victor Papilian

Scriitorul şi medicul de la a cărui naştere aniversăm 120 de ani, a fost o personalitate plurivalentă ce s-a afirmat în egală măsură în literatură dar şi medicină. Medic şi profesor de anatomie la Facultatea de medicină din Cluj, devine un adevărat şef de şcoală, sistematizând cunoştinţele din domeniu în primul tratat de anatomie apărut în ţară, în 1923. Un aport deosebit a adus şi în domeniul antropologiei, în care a desfăşurat o intensă activitate experimentală, Victor Papillian fiind ales ca prim preşedinte al Societăţii Ronâne de Antropologie. Activitatea culturală cuprinde preocupări în domeniul muzicii, publicisticii, în teatru, ca autor dramatic, prozator şi organizator de cenaclu. Dintre medicii-scriitori români, Victor Papilian este singurul care şi-a împlinit vocaţia scrisului şi aceasta fără a dăuna activităţii medicale.

Biografie

Data şi locul naşterii: 17 iunie 1888, Galaţi
Data şi locul decesului: 14 august 1956, Cluj
Studii:
  • Școala primară la Turnu-Măgurele şi Craiova (1895-1899);
  • Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti (1899-1900; 1902-1903);
  • Liceul "Carol I" din Craiova (1900-1902);
  • Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti (1899-1900; 1904-1907);
  • Facultatea de Medicină din Bucureşti (1907-1916).
Titluri ştiinţifice: doctor în medicină şi chirurgie cu teza "Citoarhitectonica lobului frontal" (Bucureşti, 1916).
Activitate socio-profesională:
  • la absolvire a fost angajat în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu;
  • extern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1909-1912);
  • numit preparator (1910) şi apoi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institului de Anatomie din Bucureşti;
  • medic intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916);
  • medic militar (căpitan în rezervă) pe front (în Moldova), în perioada primului război mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);
  • medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor (16 oct. - 16 nov. 1918) apoi, până la 1 aug. 1919, în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa;
  • profesor agregat la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj (din 1919);
  • a editat revista Clujul medical (1920);
  • întemeietor al Filarmonicii din Cluj (1920);
  • a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);
  • profesor titular al Catedrei de anatomie descriptivă şi topografică la Facultatea de Medicină din Cluj (1923-1947);
  • profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);
  • decan (1930-1931) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;
  • mentor al unui cenaclu literar, creat în 1930 la Cluj și frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a.
  • iniţiator şi editor al revistei Darul vremii (1930) la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a.
  • numit comisar al guvernului pe lângă concesiunea Operei din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);
  • numit director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);
  • numit director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936-1940);
  • a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944), întorcându-se la Sibiu în 1945;
  • a fost ales decan al Facultăţii de Medicină Sibiu (1940);
  • a condus seria nouă a revistei Luceafărul, la Sibiu (1941-1945);
  • a înfiinţat la Sibiu o orchestră de cameră a studenţilor şi o echipă de teatru (1941);
  • în 1947 a fost înlăturat de la catedră şi pensionat;
  • şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956).