Difference between revisions of "Virgil Madgearu"

(Fişier de autoritate)
Line 62: Line 62:
  
 
== Fişier de autoritate ==
 
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/86775 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+
:[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/86775 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==

Revision as of 07:56, 19 April 2022

Economist, profesor universitar, sociolog
„Am nutrit continuu convingerea nestrămutată că practica nu poate duce la rezultate pozitive dacă nu e întemeiată pe o cercetare metodică a realităţii naţionale, după cum știinţa rămâne sterilă dacă nu confruntă enunţurile teoretice cu faptele, prin cercetarea sistematică a realităţii.”
Autograf Virgil Madgearu
Virgil Madgearu - economist, profesor universitar, sociolog

Prezentare

Personalitate notabilă a României interbelice, Virgil Madgearu[1] s-a născut la Galați, în familia unui negustor și politician de seamă al orașului, Nică N. Madgearu, și a Mariei Condocuri, familie care a avut în total nouă copii, cinci fete care „vorbeau cu ușurință mai multe limbi străine și cântau bine la pian” și patru băieți, toţi cu „studii superioare în Germania”.
Încă din tinereţe a manifestat interes pentru studiu, fiind unul dintre absolvenții de frunte ai Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi. Situaţia financiară foarte bună a familiei i-a permis accesul la studii în străinătate, la Universitatea din Leipzig, printre profesorii care i-au influenţat concepţiile economice numărându-se şi Karl Bücher, „genialul economist și creator al științei jurnalistice”. Ulterior, un stagiu de pregătire la Londra i-a facilitat cunoașterea principalelor curente de gândire economică și socială.
Răscoala din 1907 a avut o profundă influenţă asupra tânărului Virgil Madgearu, determinându-i viitoarea orientare politică, care s-a abătut de la cea a tatălui său, astfel că în anul 1919 s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc, devenind în scurt timp principalul teoretician al sociologiei ţărăniste, doctrinarul şi ideologul acestei mişcări politice.
La vârsta de 29 de ani a devenit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, slujind această reputată instituţie de învăţământ vreme de aproape un sfert de secol. Deşi era un personaj important al scenei politice a acelor vremuri, activitatea didactică nu interfera cu cea a politicianului, lucru remarcat şi de Ion Mihalache: „când se suia la catedră şi preda o materie aşa de întreţesută cu politica, cum este economia politică, uita că el are un crez şi o doctrină, a lui şi a partidului. Cea mai desăvârşită obiectivitate îl stăpânea. Era profesorul”
Institutul Social Român, dezvoltat din Asociaţia pentru Studiul şi Reforma Socială, reprezintă una dintre importantele realizări ale sociologului Madgearu, instituţia fiind secondată de revista Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, publicaţie despre care afirma, la aniversarea a zece ani de existență, că „a izbutit să fie cunoscută drept cea mai importantă revistă sociologică din ţară, iar ciclurile de prelegeri organizate an de an, au însemnat tot atâtea cercetări asupra problemelor vieţii noastre sociale şi a vieţii noastre de Stat, care au constituit cea dintâi contribuţie la crearea culturii politice româneşti”.
Specialiştii mai au multe de spus despre opera sa, fapt demonstrat şi de apariţia de noi lucrări dedicate acestuia, printre cele mai recente numărându-se lucrarea semnată de cadrele universitare gălăţene Maria Nicolai şi Edit Lukács şi seria de studii adunate în volumul apărut în colecţia „Mari personalităţi ale ASE”, în care se afirmă, pe bună dreptate: „moştenirea ştiinţifică lăsată merită din plin eforturile noastre de studiu, cercetare şi evocare a operei şi activităţii lui Virgil Madgearu, pentru a o repune în circuitul ştiinţei româneşti şi internaţionale. Lucrările privind viaţa, activitatea şi opera sa nu sunt suficiente pentru a prezenta tot ce ne-a lăsat valoros marele savant. Este nevoie de mult efort pentru republicarea operei sale şi elaborarea de lucrări care să o pună în adevărata valoare”.

Biografie

Data şi locul naşterii: 14 decembrie 1887, Galați
Data şi locul decesului: 27 noiembrie 1940, Snagov
Studii:
  • cursuri primare și liceale la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați (bacalaureat, 1907);
  • studii universitare la Leipzig, Germania (absolvite în 1910);
  • stagiu de specializare la o bancă din Anglia (1911).
Titluri științifice:
  • doctor în științe economice cu teza „Zur industriellen Entwicklung Rumäniens: die Vorstufen des Fabriksystems in der Walachei” (Cu privire la dezvoltarea industrială a României) (1911).
Activitate socio-profesională:
  • în timpul stagiului de specializare de la Londra, a lucrat la Biblioteca „British Museum”;
  • șef de serviciu în cadrul Casei Centrale a Meseriilor și Asigurărilor Muncitorești din București, unde a organizat un Birou de studii, devenit ulterior Oficiu de studii (1912-1916);
  • redactor-șef al revistei Monitorul asigurărilor muncitoreşti, editată de Casa Centrală a Meseriilor, Creditului și Asigurărilor Muncitorești (din aug. 1912);
  • a militat pentru convocarea unui Congres al economiştilor, în cadrul căruia să se elaboreze proiectul unei Asociaţii a Economiştilor Români, iniţiativă care nu a avut finalitate (1913);
  • profesor la catedra nou înființată, de Studiul Întreprinderilor și Transporturilor, la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (ian. 1916), transferat la Catedra de Economie naţională, titular (1938) al Catedrei de Economie Politică (1916-1940);
  • ministru al industriei și comerțului în guvernul condus de Iuliu Maniu, fiind însărcinat la 26 oct. 1929 cu interimatul Departamentului Finanțelor (10 nov. 1928 - 7 iun. 1930; 12 iun. - 10 oct. 1930);
  • ministru al agriculturii și domeniilor în guvernul condus de Gheorghe Gh. Mironescu (10 oct. 1930 - 18 apr. 1931);
  • ministru al industriei și comerțului în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (11 aug. - 19 oct. 1932);
  • a participat la Conferința Agricolă de la Stresa, unde a fost ales preşedinte al statelor din „blocul agrar” (sept. 1932);
  • ministru de finanțe în guvernul condus de Iuliu Maniu (20 oct. 1932 - 13 ian. 1933);
  • ministru de finanțe în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (14 ian. - 13 nov. 1933);
  • a susţinut prelegeri la Universitatea din Berlin (1934);
  • a înfiinţat, în comuna Fierbinţi, jud. Ilfov, o şcoală ţărănească superioară (1935);
  • a înfiinţat Institutul Român pentru Studiul Conjuncturii Economice, al cărei preşedinte a fost (1936);
  • a fost reținut de organele Siguranţei, din cauza opiniilor sale antifasciste, şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa (22 mart. - 20 apr. 1940);
  • asasinat de membri ai grupării legionare în Pădurea Snagov de lângă Bucureşti (27 nov. 1940).
Afiliere:
  • membru al Asociaţiei pentru Studiul și Reforma Socială (1918);
  • membru al Partidului Țărănesc și Muncitor (1919), devenit ulterior Partidul Național Țărănesc48; secretar general al Partidului Naţional Ţărănesc, șef al Organizației Ilfov;
  • membru activ al Institutului Regal de Științe Administrative al României;
  • membru al Societăţii Române de Statistică;
  • membru post-mortem al Academiei Române (13 nov. 1990).
Premii - Distincţii – Decoraţii:
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Cruce;
  • Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce;
  • Ordinul „Meritul agricol”.
Colaborări la publicații: Almanahul cooperatorului, Argus, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, Convorbiri literare, Cronica financiară, Dreptatea, Economia națională, Excelsior, Flacăra, Flamura verde, Independenţa Economică, Monitorul asigurărilor muncitoreşti, Neamul Romănesc, Plutus, Prezentul, Transilvania, Viața Romînească.

Note

  1. Numele la naştere: Madgearu Traian Vergiliu (Virgil); Pseudonime: V. Magd., V. M., V. Urmă, V. Găleţeanu, V. Mdg., V.U., Un gălăţean, V. N. M. (Convorbiri literare).

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.

Referințe

  • Gheorghe Zane: Virgil Madgearu reprezintă în cultura economică românească o personalitate complexă. Ca economist el este un om de ştiinţă şi un om de acţiune. Tocmai această trăsătură a personalităţii sale complică, dar numai aparent, problema evaluării exacte a însemnătăţii şi semnificaţiei operei sale.
  • Vasile Malinschi: Deși firul vieții sale, intens trăite într-un continuu efort creator, desfășurat fără răgaz pe multiple planuri, a fost năprasnic curmat când nu împlinise nici 53 de ani, în urma sa a rămas o bogată, densă și originală moștenire ce se înscrie la loc de cinste în patrimoniul culturii economice naționale. Economist de vastă, profundă și multilaterală erudiție, sociolog și statistician, Virgil Madgearu s-a afirmat și impus, deopotrivă, ca: conferențiar și organizator de mare talent, tot mai recunoscut și prețuit în toate aceste ipostaze.
  • Mircea Vulcănescu: Opera lui Virgil Madgearu nu cucereşte prin frumuseţea ei formală; ci prin consistenţa ei. Prin plinătatea ei de miez. Prin autenticitatea efortului intelectual care e angajat într’însa. Tot ce a scris Virgil Madgearu are un scop: vrea să dovedească ceva. Şi nu se lasă până ce nu dovedeşte. Și nu întâmplător, printr’o sclipire, ci vârtos, pe toate feţele şi cu toate dovezile necesare. Închizi cartea? Eşti lămurit asupra lucrului. Poţi avea alt sistem de valori. Nu poţi contesta faptele.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z