Țiglina 3
- Scurt istoric
În anul 1968 au fost date în folosință circa 70 de blocuri de locuințe, deși nu erau încă finalizate niciunul din cele două complexe comerciale.[1]
- Toponimie
Gherghina, (Ghertina, Tirighina, Ţiglina 1). Acesta e numele unei înălţimi insemnate de pământ, aflate pe malul stâng al Siretului, în apropiere de gura acestuia, lângă staţia de drum de fer Bărboşi, şi unde în vechime a fost o mare cetate zidită de împăratul Traian, care cetate s’ar fi numit după unii Caput Bovis (capul Boului), de unde şi-ar fi luat şi Moldova marca sa, iar după alţii Contra-Dinogetia sati Turris Trajani. Numirea de Gherghina i s-a dat mai în urmă.
În anul 1703, sub domnia lui Constantin Duca, precum arată prinţul Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, s-au găsit cele dintâi ruini ale acestei cetăţi: statui şi lespezi de marmoră cu inscripţii romane, ce indică neîndoios că Traian este fundatorul ei.
În 1836 s-au făcut noi cercetări la Gherghina, şi în 1838 s-au descoperit aici mai bine de 3.700 monede de argint de la diferiţi împăraţi romani, cu inscripţia Galaţii, fapt ce insuflă presupunerea că aici ar fi fost la început oraşul Galaţi.
După distinsul filo-român Vaillant, care a vizitat localitatea în al 5-lea deceniu al secolului nostru, această cetate a fost ocupată de romani în perioada domniei Antoninilor şi în apropierea ei trebue să fi fost o mare olărie, de unde şi denumirea de Ţiglina (de la tegidina, ţiglă romană). [2]
- Localizare
Cartier ce nu figurează în datele oficiale, se suprapune peste o parte din cartierele Micro 16 și Siderugiștilor Vest, se învecinează cu Țiglina 2 și Aurel Vlaicu.
- Instituții publice
- Biserici
- Centre comerciale
- Secții de poliție
- Unități medicale
- Unități de învățământ
Colegiul Tehnnic „Traian Vuia”
- Mijloace de transport în comun
Trasee: Traseul 9, Traseul 37 - Toponimie
- ↑ Bourceanu, D. „ În Tiglina III - un paradox: S-au construit 70 de blocuri , iar cele două complexe comerciale încă nu sunt gata!”, în Viața nouă, nr. 7225, 6 mart. 1968, p. 1, 2
- ↑ Pacu, Moise N., „Cartea județului Covurluiu : Note geografice, istorice şi in deosebi statistice” - vol I. Bucuresci: Stabilimentul Grafic I.V. Socecu, 1891