Alexandru Carnabel

Medic
„... ne rămâne profunda admiraţie şi adânca recunoştinţă pentru operele desăvârşite de marele chirurg şi om de suflet ce a fost dr. Carnabel, pentru tot ce a lucrat şi realizat el în interesul ştiinţei medicale şi a umanităţii.”
                                                  (Cristache Teodoru, primar al Galaţiului)
Alexandru Carnabel - medic
Autograf Alexandru Carnabel

Prezentare

Doctorul Alexandru Carnabel, personalitate de seamă a chirurgiei românești, și-a legat pentru totdeauna numele de Galați, orașul în care și-a desfășurat cea mai mare parte a activității sale, după ce în capitala țării a colaborat cu unii dintre cei mai renumiți profesori ai școlii românești de medicină.
A urmat studiile liceale la Craiova, numărându-se apoi printre cei care au beneficiat de talentul pedagogic al renumitului chirurg Thoma Ionescu, fondator al chirurgiei româneşti, la Facultatea de Medicină din București. Alexandru Carnabel a preluat de la maestrul său pasiunea pentru profesie și grija pentru fundamentarea teoretică a actului medical, devenind ulterior unul dintre asistenții acestuia la Institutul de Anatomie Topografică și Chirurgie Experimentală din București.
Inclus printre medicii de valoare ai ţării în „Istoria medicinei româneşti”, Alexandru Carnabel a fost unul dintre chirurgii români ai epocii care, având la dispoziţie adesea mijloace modeste, a avut o activitate chirurgicală deosebită. S-a remarcat îndeosebi prin practica medicală şi nu neapărat prin studiile publicate, fiind menţionat printre primii medici din ţară care au realizat o sutură a unui cord în anii 1900, operaţie care, pentru acea perioadă, reprezenta o performanţă chirurgicală remarcabilă.
Medic al Spitalelor Civile, director al Spitalului Vidra, a fost numit medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi la începutul anului 1903, unde și-a desfășurat activitatea până spre sfârșitul vieții, când starea de sănătate l-a determinat să se retragă din activitatea intensă pe care o desfășura cu abnegaţie pentru pacienții săi.
Din presa gălăţeană a acelei perioade reiese că la „Spitalul Spiridoniei” se desfăşura un adevărat pelerinaj al pacienților, cei care îl căutau pe dr. Carnabel venind din toată Moldova, din Basarabia şi Dobrogea, pentru a apela la serviciile renumitului chirurg.
Remarcându-se prin cultura medicală, a desfășurat o intensă activitate, recunoscută atât în țară, cât și în străinătate, devenind membru corespondent al Societăţii de Chirurgie de la Paris, numele său fiind citat în prestigioase reviste medicale din întreaga lume, precum Deutsche Chirurgie (1905), Bibliographia medica (1903), Archiv für klinische Chirurgie (1906), Revue de chirurgie (1905), Revue de gynécologie et de chirurgie abdominale (1904), Archives provinciales de chirurgie (1901), unde apar menţiuni despre operaţiile şi tehnicile chirurgicale ale doctorului Carnabel.
Şi-a folosit toate resursele pentru a alina, atât cât i-a fost în putință,durerile celor nevoiași, numărându-se printre principalii animatori ai acţiunilor organizate în Galaţi de Societatea pentru Profilaxia Tuberculozei, Societatea Naţională de Cruce Roşie şi Societatea „Asistenţa publică”.
Alexandru Carnabel s-a dedicat total profesiei, dar a sprijinit de asemenea literatura și arta română, fiind membru fondator al unor cercuri sau instituții de cultură, precum Cercul Cultural și Intim Club din Galați, unde, după cum remarca Moise Pacu, „Dr. Carnabel reuşise, ca preşedinte şi chirurg, să facă o transfuzie de literatură, mai ales în unele seri când păgânul templu al zeiţei Fortuna devenea o solemnă Academie şi serata, o mare gală..."
După moartea acestuia, prin străduința unui comitet condus de primarul Cristache Teodoru, a fost ridicat, prin subscripție publică, un bust al medicului Alexandru Carnabel, realizat în bronz de maestrul Oscar Späethe. Solemnitatea dezvelirii monumentului a avut loc într-o duminică, pe 24 mai 1931, în prezenţa oficialităţilor Galaţiului, fiind depuse în semn de omagiu coroane trimise de Societatea de Chirurgie din Bucureşti, Facultatea de Medicină din Iaşi, Prefectura Județului Galaţi, Societatea Medicilor Galaţi, Spitalul „Sf. Spiridon” și Primăria Municipiului Galaţi. Astăzi, acest bust se află în curtea Spitalului de Psihiatrie „Elena Doamna” din Galaţi, o stradă din oraş păstrându-i de asemenea amintirea vie celui care a introdus în oraşul de la Dunăre adevărata chirurgie, pe baze ştiinţifice, punându-se cu tot sufletul în slujba lui Hipocrat şi a comunităţii gălăţene.
Al. Carnabel : caricatură din periodicul gălăţean „Acţiunea” din 8 apr. 1931

Biografie

Data şi locul naşterii: 7 iunie 1868, com. Gemeni, jud. Mehedinţi
Data şi locul decesului: 10 august 1927, Focșani
Studii:
  • Liceul la Craiova (absolvit în 1886);
  • Facultatea de Medicină din Bucureşti, susținând concurs de intrare în internatul (de 3 ani) în 18925.
Titluri ştiinţifice:
  • doctor în medicină şi chirurgie cu teza „Câteva consideraţiuni asupra terminarei facerilor în basinurile stramptate observate în maternitatea din Bucuresci” la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1895).
Activitate socio-profesională:
  • medic extern al Spitalului Colţea din Bucureşti, în Serviciul clinico-chirurgical al doctorului George Assaky, specializându-se în chirurgie (1890);
  • medic intern al Eforiei Spitalelor Civile (ce aveau în componenţă Spitalele Colţea, Pantelimon şi Filantropia) şi Institutului „Maternitatea” (1892-1895);
  • redactor al revistei medicale Spitalul;
  • a fost înaintat în corpul ofiţerilor sanitari de rezervă, la gradul de medic de batalion, prin decret apărut în Monitorul Oficial nr. 43 din 27 mai (8 iun.) 1895, urmând stagiul de un an cerut de lege la pulberăria armatei;
  • a fost numit medic şi director la Spitalul rural Vidra – Putna (iul. 1896);
  • membru al Adunării generale a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1898);
  • secretar al publicaţiei Bulletins et mémoires de la Société de Chirurgie de Bucarest (ian. 1900 – febr. 1903);
  • medic primar şi chirurg-şef al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (3 ian. 1903), unde a activat până în mai 1924;
  • medic căpitan în rezervă, s-a mutat pe 1 februarie 1908 de la Corpul IV de armată la Corpul III de armată, prin Decizia ministrului de război nr. 26 din 25 ian. 1908, apărută în Monitorul Oficial nr. 243 din 5(18) febr. 1908;
  • principal animator al acţiunilor organizate de „Societatea pentru profilaxia tuberculozei”, Societatea Naţională „Crucea Roşie” - Filiala Galaţi şi Societatea „Asistenţa publică” din Galaţi;
  • membru al comitetului de iniţiativă (1913) prin grija căruia a luat fiinţă Universitatea Populară din Galaţi, care şi-a început cursurile la 5 mart. 1914;
  • membru în comisiile de examinare la concursul de medic primar la Spitalul Central din Iași (1916);
  • medic-șef al Spitalelor din Galați, înființate de Crucea Roșie în perioada Primului Război Mondial (25 aug. - 25 dec. 1916);
  • președinte al Comitetului Societăţii Naţionale „Crucea Roşie” - Filiala Galaţi.
Afiliere:
  • membru fondator al „Cercului Cultural din Galaţi”, înfiinţat la 14 ian. 1907;
  • membru corespondent al Societăţii de Chirurgie din Paris;
  • membru onorific al Comitetului Societăţii Studenţilor în Medicină (din 1888, secretar de şedinţă în 1889, secretar general în 1890, casier în 1891);
  • preşedinte al Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei şi Asistenţa Tuberculoşilor săraci din Galaţi şi judeţul Covurlui (1910);
  • membru şi preşedinte al Societăţii Medicale din Galaţi (cca 1916).
Distincții – Decorații:
  • Medalia jubiliară „Carol I” (1906).
Colaborări la publicaţii: Bulletins et mémoires de la Société de Chirurgie, Clinica, Igiena satelor, Revista de chirurgie (din ian. 1898), România medicală (1903), Spitalul (30 iun. - 31 dec. 1892 şi 15 ian. - 28 febr. 1898).

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2012 - 2013, Galaţi, Axis Libri, 2014.

Referințe:

  • dr. Neculai Livescu:
"Doctorul Carnabel, înarmat cu o bogată cultură medicală şi cu o întinsă experienţă a chirurgiei, a părăsit Capitala unde cunoştinţele şi calităţile sale îi deschideau un drum frumos şi a venit să se stabilească la Galaţi ca şef al Spitalului Sf. Spiridon. Muncei sale neobosite în căminul chirurgiei îşi datoresc viaţa şi alinarea suferinţelor nenumăraţi bolnavi. Ani de-a rândul... a întreţinut însufleţirea vieţii ştiinţifice a acestei societăţi [Societatea Medicală din Galaţi]".
  • Paul Păltănea:
"Dr. Alexandru Carnabel, un savant clinician şi un mare dascăl format în clinica profesorului Thoma Ionescu de la spitalul Colţea... nu a precupeţit nici un efort pentru a alina, atât cât i-a fost în putinţă, durerile celor nevoiaşi."
  • dr. Otto Ritter:
"Ocrotitorul celor obidiţi, speranţa celor desnădăjduiţi, sprijinul celor părăsiţi, luptător neobosit, doctorul Carnabel şi-a servit ţara şi a revărsat asupra ei gloria faptelor sale... a fost una dintre cele mai sclipitoare personalităţi pe care natura ni le-a dăruit în ultimele decenii..."
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z