Ben Corlaciu
Scriitor, publicist
- „Eu sunt poetul Ben Corlaciu
- Al doilea drac şi cel mai puternic,
- Umblu cu tălpile pline de smoală,
- Mereu ursuz şi nemernic.”
Prezentare
- Făcând parte din încercata generaţie literară a războiului, Ben Corlaciu s-a impus iniţial în poezie, apoi în proză, remarcându-se atât prin lirismul boem, dar mai ales prin nonconformism, cinism şi atitudinea de frondă manifestată în creaţia sa, pentru această orientare fiind alăturat de unii critici unui alt gălăţean, poetul Constant Tonegaru. De fapt, cei doi au colaborat după 1945 la aceleaşi reviste (Universul literar, Viaţa socială, Fapta, Democraţia), publicaţii care permiteau refugiul unor scriitori care doreau să se exprime liber sau să manifeste atitudini controversate la acea vreme.
- În perioada studenţiei, Ben Corlaciu s-a alăturat grupării literare de orientare antifascistă Albatros, pe lângă alte nume cu rezonanţă în lumea literaturii române, precum Geo Dumitrescu sau Dinu Pillat, iar în anii războiului a frecventat cenaclul lui Eugen Lovinescu.
- Cultivând în poezia sa vocaţia suferinţei şi răzvrătirea socială, agresivitateaşi furia, Ben Corlaciu surprinde ulterior prin atmosfera romantică şi limbajul metaforic al primelor scrieri în proză, pentru ca ulterior critica literară să îi remarce maturitatea artistică din romanul realist Cazul doctor Udrea, consacrat intelectualităţii interbelice.
- În 1975, aflat în Paris, alege calea azilului politic şi rămâne în Franţa. Un an mai târziu, în numărul 221 din 15 octombrie 1976 al revistei L’Unite (săptămânalul Partidului Socialist Francez), în pagina de politică internaţională, apărea un articol sub titulatura „Feu vert”, în care se anunţa încetarea pe 7 octombrie, după 27 de zile, a grevei foamei declanşată de scriitorul Ben Corlaciu în scopul reîntregirii familiei, care rămăsese în România. Pe prima pagină a numărului 9992 din 26 octombrie 1976 a cotidianului francez L’ Aurore se publica fotografia scriitorului cu familia reunită, soţia şi cei doi copii.
- La Paris, Ben Corlaciu a colaborat la reviste ale exilului literar românesc precum Apoziţia, Limite și Vremea. Tot la Paris a apărut postum, în traducerea Maurei Barbu, un volum care oferă o imagine a vieţii literare româneşti din anii 1950-1970 sub titlul Orice speranţă va fi pedepsită: mărturia unui scriitor român refugiat la Paris.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 6 martie 1924, Galaţi
- Data şi locul decesului: 16 iunie 1981, Paris, Franţa
- Studii:
- studii primare şi liceale la Bucureşti, întrerupte în perioada războiului;
- Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1947).
- Activitate socio-profesională:
- membru al grupării din jurul revistei Albatros (1941);
- corector la ziarul Timpul;
- redactor la revista Frontul plugarilor;
- redactor la revista Flacăra (1949-1951);
- a fost judecat împreună cu poetul Geo Dumitrescu şi exclus din Uniunea Scriitorilor, într-o şedinţă condusă de Mihai Beniuc (1954);
- a fost mutat cu forţa într-o râpă de lângă Cimitirul Străuleşti şi obligat să se prezinte din două în două săptămâni la Miliţie. Pentru a supravieţui s-a angajat ca figurant la Teatrul Tineretului din Bucureşti;
- a fost reintegrat în Uniunea Scriitorilor (1965) şi a devenit membru al PCR;
- director şi responsabil cultural al Casei Scriitorilor din Bucureşti (1965-1968);
- redactor-şef al Almanahului literar al Uniunii Scriitorilor din România (1968-1970);
- cu ocazia unei călătorii turistice în Franţa, a solicitat şi a obţinut azil politic (1975);
- i s-a publicat postum volumul de memorii Tout espoir sera puni. Témoignage d’un écrivain roumain réfugié à Paris, Ed. S. O. S., Paris, 1984.
- Afiliere:
- membru al Societăţii Scriitorilor Români (1944);
- membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (1949).
- Colaborări la publicaţii:
- în ţară: Democraţia, Facla, Fapta, Revista Fundaţiilor Regale, Săptămâna culturală a Capitalei, Timpul, Universul Literar, Viaţa socială, Victoria;
- în exil: Apoziţia, Limite, Vremea.
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009, Galaţi, Axis Libri, 2010.
