Biserica "Sfântul Spiridon"
Biserica "Sfântul Spiridon" a fost construită între anii 1815-1817 pe locul altei biserici de lemn, de breasla cizmarilor din Galaţi, în timpul domnitorului Scarlat Callimachi. La 29 decembrie 1817 a fost sfinţită de protopopul Gheorghe Avram cu hramul „Sfântul Ierarh Spiridon”.
În 1838, în urma unui cutremur, bisericii i s-au prăbuşit turlele din zid şi în locul lor au fost ridicate altele din lemn care pot fi văzute şi astăzi. Din punct de vedere arhitectonic biserica prezintă un plan treflat, cu trei abisale semicirculare, una la altar şi două laterale. Deţine o turlă deschisă pe naos şi alta închisă pe pronaos, egală ca mărime. Cele două turle se înalţă pe socluri cu bază pătrată, fiind decorate cu un brâu zimţat. Pereţii exteriori sunt împărţiţi în două registre tot prin intermediul unui brâu zimţat, asemănător cu cel de pe soclul turlelor. Ei nu sunt ornamentaţi, prezintă în schimb patru contraforţi, dispuşi simetric pe laturile nordică şi sudică a lăcaşului.
În interior, picturile murale, realizate în stil neobizantin de pictorul Vasile Pascu, sunt dinamice, personajele au chipuri expresive, umanizate, evidenţiindu-se sub forma unor adevărate podoabe artistice. Biserica deţine în patrimoniul ei ca bunuri de valoare istorică şi artistică, în afara icoanelor, o „Evanghelie” tipărită la Moldova în 1836, ferecată în metal inoxidabil argintat, 27 de cărţi vechi , piese de mobilier bogat ornamentat, precum şi numeroase obiecte liturgice.
Adresa: str. Sf. Spiridon nr. 13
Surse
- Stoica, Corneliu. Monumente religioase din municipiul Galaţi, Galaţi: Editura Alma, 2000
