Călin Popovici
Astronom, matematician, profesor universitar
- „Fericirile” cu care se laudă oamenii sun atât de felurite încât vorbind de calea noastră nu trebuie să-i dăm un țel atât de puțin precis, fericirea, concepută atât de contradictoriu de oameni.
Prezentare
- Premonitoriu sau nu, profesorul Călin Popovici s-a născut pe 4 octombrie la Galați, în aceeași zi și lună în care va avea loc, 47 de ani mai târziu, lansarea primului satelit artificial din lume, Sputnik 1, de orașul copilăriei legându-l „începuturile pasiunii mele pentru astronomie, când, încă din cursul inferior al liceului, cu un ochean și apoi cu o mică lunetă, scrutam cerul și tainele nopților”, așa cum mărturisea peste ani.
- Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandi” din Galați, şef de promoţie, a fost cel care la terminarea cursurilor a adresat cuvântul de mulţumire din partea elevilor liceului profesorului Constantin Calmuschi, director şi dirigintele clasei pe care o încheiase, discurs în care descoperim admiraţia şi recunoştinţa pentru profesorul său, dar şi credinţa cercetătorului de mai târziu, deja formată la finalul anilor de liceu, mulţumită educaţiei şi culturii de elită primite pe băncile şcolii.
- Anii de liceu au fost pentru adolescentul deja interesat de lumina soarelui, teoria relativității și stele variabile, fundamentul unor vaste cunoștințe din domeniile matematicii, fizicii, astronomiei, astrofizicii, filosofiei pe care și le-a dezvoltat ulterior atât la Lyon, la Societatea Astronomică Franceză unde fusese invitat, cât și la Facultatea de Științe, Secția matematică din București, la cea de Filosofie și apoi la Observatoarele astronomice din Germania și Polonia.
- Contribuţiile profesorului Călin Popovici în domeniul astronomiei şi astrofizicii au fost deosebit de apreciate, atât în țară, cât și în străinătate, remarcându-se prin diversitatea direcţiilor de cercetare. Astfel, au fost publicate şi recunoscute metodele sale de control în geodezia prin sateliţi, de determinare a centrului de masă al Pământului de triangulaţie cosmică, o metodă nouă pe care a aplicat-o la mişcarea de translaţie a Soarelui în raport cu stelele vecine, o metodă extinsă la determinarea convergenţelor curenţilor de stele şi a roiurilor meteorice, o metodă, cu aplicaţiile ei, pentru fotometria nebuloaselor şi roiurilor stelare. A avut, de asemenea, contribuţii originale în Fizica solară şi solar terestră, a făcut observaţii de stele variabile şi a iniţiat şi organizat observaţii de fotometrie fotoelectrică.
- În afară de contribuţiile originale şi de introducerea unor concepte şi idei noi, una dintre cele mai însemnate laturi ale activităţii lui Călin Popovici a fost „iniţierea şi dezvoltarea unor noi sectoare de cercetare astronomică la noi în țară, în special în domeniul astrofizicii și cercetărilor spațiale, îndrumând tineretul spre aceste ramuri ale cercetării, cu o mare dezvoltare în lumea astronomică contemporană și de mari perspective în viitor
- Călin Popovici a fost cel care a pus bazele cercetărilor de astrofizică din România, contribuind la includerea României în programele Comitetului Internațional de Cercetări Spațiale (COSPAR) și unul dintre colaboratorii de prestigiu ai Dicționarului Enciclopedic Român, al Micului dicționar enciclopedic și al Dicționarului de astronomie și astronautică.
- Ca semn al aprecierii contribuţiilor sale la dezvoltarea astronomiei în România, astroclubul din cadrul Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galaţi poartă numele marelui astronom gălăţean.
- Vasta activitate a profesorului Călin Popovici, desfășurată de-a lungul anilor în slujba astronomiei, a învățământului și culturii, apreciată de cele mai înalte foruriinternaționale de profil, a fost recunoscută în 1990 prin acordarea post-mortem a titlului de membru al Academiei Române, continuând să fie admirată și folosită drept fundament pentru noile cercetări și descoperiri de către cei care i-au urmat drumul... către stele.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 4 octombrie 1910, Galaţi
- Data şi locul decesului: 16 ianuarie 1977, București
- Studii:
- Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi promovat „cu laudă”, şef de promoţie (diriginte profesor Constantin Calmuschi) (1928);
- student la Lyon (primele două luni ale anului universitar 1928-1929) la invitaţia lui Henri Grouiller, astronom adjunct la Observatorul din Lyon;
- Facultatea de Științe, Secția matematică din cadrul Universității din Bucureşti (1928-1932);
- a urmat, pentru scurt timp, cursurile Facultăţii de Filosofie din București (1930-1932);
- Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București (1932);
- studii post-universitare în spectroscopie astronomică şi fotometrie fotoelectrică, în Germania, la Observatorul Astronomic din Berlin, Babelsberg, Observatorul Astrofizic din Potsdam şi la Institutul „Copernic” din Berlin-Dahlem (1936-1937).
- Titluri ştiinţifice:
- doctor în ştiinţe matematice cu menţiunea „foarte bine cu distincţie” la Universitatea din București, cu teza „O nouă metodă de determinare a mişcării Soarelui în Sistemul local. Aplicarea unei noi metode propuse în mişcările proprii a 603 stele din catalogul general” (iun. 1949);
- doctor docent în ştiinţe (1962).
- Activitate socio-profesională:
- a înființat, la Galați, Asociaţia Observatorilor Români33, cu sprijinul profesorului Constantin Pârvulescu;
- preparator (observator calculator) la Observatorul Astronomic de pe lângă Facultatea de Ştiinţe a Universității din Bucureşti, apoi asistent astronom, şef de lucrări (astronom) (1930-1932);
- astronom (din 1932) la Observatorul Astronomic din Bucureşti, şef de sector (din sept. 1955), şef al Secţiei de astrofizică (aug. 1961 - 1974);
- asistent, apoi lector la Catedra de matematică a Facultăţii de Științe a Universității din Bucureşti (1949 - sept. 1955);
- profesor de Astronomie şi Geodezie la Academia Tehnică Militară (1953 - febr. 1961);
- atestat profesor (1958);
- profesor de Astronomie geodezică, Gravimetrie şi Cartografie la Institutul de Construcţii din Bucureşti şi a predat un curs de Astronomie generală la Facultatea de Geografie din București (1960-1964);
- profesor titular (prin concurs) de Astrofizică teoretică și Fizica Soarelui la Facultatea de Științe a Universității din București (din 1964);
- a condus doctorate în specialitatea Astrofizică la Universitatea din Bucureşti şi în Astronomie geodezică la Academia Tehnică Militară;
- a organizat Conferința Intercosmos „Folosirea în știință a observațiilor sateliților artificiali ai Pământului” la Academia R.S.R. (iun. 1970);
- a iniţiat şi dezvoltat cercetările astrofizice şi spaţiale de la Observatorul din Bucureşti;
- a publicat peste 100 de articole şi comunicări în domeniile astronomiei, astrometriei, astronomiei geodezice, geodeziei prin sateliţi, astrofizicii, fizicii solare, solar-terestre, fizicii stelelor şi astronomiei stelare, cosmologiei, filosofiei ştiinţei şi a problemei direcţiilor de cercetare în astronomia modernă;
- a publicat numeroase lucrări de popularizare a astronomiei.
- Afiliere:
- membru al Asociaţiei Franceze de Astronomie (din 1925);
- membru fondator al Asociației Observatorilor Români din Galaţi (1925);
- membru al Uniunii Astronomice Internaţionale (activând în Comisia 10 de activitate solară şi în Comisia 42 de stele duble apropiate);
- membru al Asociaţiei Internaţionale de Geodezie prin sateliţi;
- membru al Societății Germane de Astronomie;
- membru al Comitetului de geofizică planetară şi al Comitetului de fizică solar-terestră;
- membru al biroului Comisiei Centrale pentru Răspândirea Cunoştinţelor Știinţifice (FUS);
- vicepreședinte (din 1971) şi preşedinte (din 1973) al Comitetului Naţional Român de Astronomie;
- președinte al Comisiei de Cercetări Spaţiale Române COSPAR (de pe lângă Academia Republicii Socialiste România);
- președinte al Comitetului de sărbătorire a 500 de ani de la naşterea lui Copernic (1973);
- membru titular post-mortem al Academiei Române (13 nov. 1990).
- Distincţii - Decoraţii:
- Medalia Muncii (1954);
- Ordinul Muncii, clasa a III-a (aug. 1959);
- Premiul „Gheorghe Lazăr” al Academiei Republicii Socialiste România pentru metoda sa proprie de calcul pentru sateliţii artificiali Cercul de simultaneitate (1964);
- Gradaţia de merit a Universității din București (1970);
- Medalia „Copernic” a Republicii Populare Polone (1973) şi Insigna de aur a Ordinului de merit al Republicii Populare Polone (1975);
- Medalia pentru urmărirea sateliţilor, Smithsonian Institution, S.U.A.
- Colaborări la publicații: Almanahul educației, Analele Academiei Republicii Populare Române. Seria a IV-a, Analele Universității „C.I. Parhon” București. Seria Științelor Naturii, Anuarul Observatorului din Bucureşti, Buletin ştiinţific. Seria: Matematică, fizică, chimie, Buletinul Asociației Observatorilor Români, Cercetări filozofice, Colocvii despre şcoală, familie şi societate, Comptes Rendus de l’Académie des Sciences de Roumanie, Comptes rendus des séances, Comunicările Academiei Republicii Populare Române, Contemporanul, Educaţia pionierească, Femeia, Flacăra, Forum, Gazeta de matematică şi fizică, Gazeta literară, Gazeta matematică şi fizică. Seria A, Gazeta matematică şi fizică. Seria B, Îndrumătorul cultural, Moldova de Jos, Natura, Prietenii cerului, Progresele ştiinţei, Ramuri, Revista Fundaţiilor Regale, Revista matematică şi fizică, Revista Universității „C.I. Parhon” și a Politehnicii București. Seria Științelor Naturii, România literară, Steaua, Studii şi cercetări de astronomie, Studii și cercetări de astronomie și seismologie, Ştiinţă şi tehnică, Tomis, Veac nou.
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.
