Dimitrie Anghel

Poet, prozator, traducător


Anghel d.jpg

Prezentare[1]

Poet, prozator şi traducător legat de ţinuturile Ţării de Jos a Moldovei prin căsătoria cu Natalia Negru, fosta soţie a bunului său prieten Şt. O. Iosif, alături de care a şi scris o bună parte a operei sale, sub pseudonimul A. Mirea. A fost membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, în anul 1908.
În 1890, a abandonat, în pragul absolvirii, Gimnaziul „Alexandru cel Bun”, unde ajunsese după ce trecuse pe la Institutele Unite şi pe la Şcoala de Belle Arte. Hotărâtoare în luarea deciziei au fost, se pare, descoperirea vocaţiei poetice şi apropierea de cercul socialist, unde e introdus de fraţii mai mari, Constantin D. Anghel, viitor membru în conducerea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, şi Paul Anghel. În octombrie 1890, primele lui versuri, influenţate de lirica eminesciană, vedeau lumina zilei în Contemporanul. Tânărul a frecventat în acelaşi timp şi casa lui N. Beldiceanu, unde se citea poezie simbolistă şi se făceau experienţe de „audiţie colorată”.
Între 1893 şi 1901, întors în ţară, i-au apărut traduceri şi creaţii proprii, semnate şi Mitif, în Adevărul literar, Lumea nouă ştiinţifică şi literară, Vieaţa, Povestea vorbei, Evenimentul, Literatură şi artă română, Pagini literare, Convorbiri literare, dar şi în altele. În vara anului 1902, se afla la Dumbrăveni, unde, împreună cu Şt. O. Iosif, pe care îl cunoscuse la Paris, traduce poezii de Paul Verlaine, ce vor fi strânse în volum în 1903. Din toamnă, cei doi se implică în reapariţia revistei Sămănătorul, la care D. Anghel colaborează cu traduceri, unele făcute cu Şt. O. Iosif, cu poezii şi proză, semnând şi cu pseudonimele Maghiran, Rozmarin, Florin, Teofil Jianu, V. Ieronim şi Ion Fulga. Rar mai publică în Convorbiri literare, Literatură şi artă română, Luceafărul, Făt-Frumos. De acum începe o fructuoasă colaborare cu Şt. O. Iosif. În paralel, îndeplineşte funcţii administrative în Dobrogea (1906-1907), iar din anul 1911 este inspector la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, fiind un timp referent la Casa Şcoalelor.

Biografie

Data şi locul naşterii: 16 iulie 1872, sat Corneşti, com. Miroslava, jud. Iaşi
Data şi locul naşterii: 13 noiembrie 1914, Iaşi
Studii:
  • Şcoala primară la Institutul "Caracaş" şi la Liceul Pedagogic condus de Al. Lambrior din Iaşi (1879-1883);
  • cursuri la Institutele Unite şi la Gimnaziul "Alexandru cel Bun" din Iaşi, abandonate în 1889;
  • studii la Paris (1893-1902).
Activitate socio-profesională:
  • funcţii administrative în Dobrogea (1906-1907);
  • referent la Casa Şcoalelor;
  • inspector la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1911);
  • membru în comitetul de direcţie la revista Sămănătorul (1906-1908);
  • a editat împreună cu Mihail Sadoveanu, Şt.O. Iosif şi Ilarie Chendi, revista Cumpăna (1909-1910).
Colaborări la publicaţii: Adevărul, Adevărul literar, Lumea nouă, Viaţa, Povestea vorbei, Literatură şi artă română, Pagini literare, Viaţa literară şi artistică, Viaţa Românească, Viaţa Socială, Revista democraţieisociale, Ramuri, Flacăra, Rampa, Sămănătorul.

Note

  1. Ilie Zanfir, Dicţionarul scriitorilor gălățeni, Galaţi: Axis Libri, 2016, p. 20-21.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi


A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z