Dimitrie Iurașcu
Memorialist, diplomat
Biografie
- Data şi locul naşterii: 29 iunie 1890, Galaţi
- Data şi locul decesului: 17 decembrie 1964, Bucureşti
- Studii :
- Scoala primară de băieţi din Galaţi, (1897-1901); Liceul "Vasile Alecsandri" Galaţi (1909) (profesori G. N. Longinescu, I. Tohăneanu); studii juridice la Facultatea de Drept din Paris (1912); studii politice la "Ecole des Hautes Etudes Diplomatiques" (1913) cu teza de licenţă "L'influence russe dans les pays Moldo-Valaques depuis Koutchouk-Kainardji jusqu'a la paix de Bucarest (la Bessarabie et les Roumanins)", publicată la Editura Badel din Chateauroux-Franţa, 1913.
- Activitate socio-profesională:
- serviciu militar la Depozitul armatei Lieşti (1909-1911); ataşat pe lângă Legaţia României, sub ministeriatul lui Take Ionescu, din 22 decembrie 1913; transferat la Legaţiunea din Belgrad, din 24 decembrie 1913; transferat la Legaţiunea din Atena, din 21 dec. 1915; tranferat la Legaţiunea din Petrograd, din 25 mart. 1916; chemat la Minister în Bucureşti, la 15 ian, 1918; secretar de Legaţiune clasa a III-a, de la 16 febr. 1918, a activat drept curier diplomatic în special pentru Rusia; trimis la Legaţiunea de la Belgrad, la 15 iun. 1919, apoi transferat pe lângă Comisariatul Guvernului român în Turcia; transferat la Praga la 1 aug. 1920; avansat Secretar de Legaţiune cl. II-a, din 22 aug. 1920; rechemat la Bucureşti, la 15 dec. 1921; trimis la Legaţiunea de la Berlin, 20 iul. - 5 nov. 1922; promovat Secretar de Legaţiune, cl. I, de la 15 oct. 1923; trimis la legaţiunea Bruxelles, la 1 mai 1924; chemat la Administraţia Centrală, la 24 mart. 1926; trimis la Sofia, la 16 apr. 1927; însărcinat cu afaceri la Roma, 20 aug. 5 nov. 1927; transferat la Legaţiunea Sf. Scaun de la Vatican, la 15 ian. 1928; consilier de Legaţiune de la 1 aug. 1928; revine la Bucureşti, la 1 ian. 1930; transferat de la 1 iul. 1933 la Berna; ministru plenipotenţiar cl. II şi trimis extraordinar la Oslo (15 apr. 1934 - 1 mart. 1939); director al Afacerilor Consulare, numit la 1 mart. 1939; director al Afacerilor Politice, din 1 oct. 1939; trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Lisabona, din 10 mart. 1941; avansat ministru lenipotenţiar cl. I, din 1 mai 1941; după trecerea Nistrului de către trupele române, a protestat oficial, deoarece nu a fost de acord ca armata română să continue războiul după eliberarea Basarabiei, motiv pentru care a fost rechemat la Minister; disponibilizat odată cu schimbarea regimului politic, de Ana Pauker (în acelaşi timp luându-i-se şi casa pentru Ambasada URSS), în mai 1947; muncitor betonist şi pontator pe şantierul Fabricii de confecţii din cartierul Militari din Bucureşti, confecţioner de lumânări la o cooperativă meşteşugărească
Fişier de autoritate
