Ermil Caraman
Profesor, publicist, animator cultural
- „...noi, ca profesori... se cuvine să înfrângem toate îndoielile ce ne-ar putea cuprinde, şi oricâte jertfe s’ar cere, să continuăm opera de cultură românească, în mijlocul societăţii în care suntem chemaţi a milita.”
Prezentare
- Descendent al unei familii de răzeşi plugari din comuna Oancea, Ermil Caraman a păstrat întotdeauna aproape de sufletul său lumea satului românesc, acolo de unde a pornit în viaţă bunicul său, ajuns şef al Poştelor din judeţul Covurlui şi tatăl său, inginerul Anton Caraman, unul dintre cei care au participat activ la construirea podului peste Siret de la Barboşi şi a tunelului din Bereşti. Peste zeci de ani, participând la întâlnirea absolvenţilor seriei 1924-1930 a Şcolii Normale „Costache Negri”, profesorul Caraman justifica încă o dată preocuparea permanentă pe care a avut-o pentru „ridicarea satelor”, mărturisind şi crezul care îl călăuzise în activitatea profesională: „Aveam un ideal, un impuls natural de a mă apropia de unde au plecat părinţii mei. Mi-am făcut aici un ideal de muncă – omul fără ideal este un om obişnuit”.
- După studii primare şi gimnaziale urmate în oraşul natal, Ermil Caraman a absolvit, în 1914, ca şef de promoţie, Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, beneficiind de îndrumarea renumiţilor profesori Gheorghe Ţiţeica şi Traian Lalescu.
- Mobilizat pe front, a luat parte la luptele de pe linia Mărăşeşti – Panciu, după terminarea războiului întorcându-se în oraşul natal pentru a-şi urma cariera de profesor de matematică. Ermil Caraman a fost unul dintre membrii de seamă ai corpului didactic gălăţean, în calitate de profesor şi de director contribuind la evoluţia a două instituţii renumite ale Galaţiului, Liceul „Vasile Alecsandri” şi Şcoala Normală „Costache Negri”, lăsând urme de neşters în istoria învăţământului gălăţean.
- Ermil Caraman a promovat permanent misiunea de animator cultural a corpului profesoral, în articolul – program al revistei Şcoala, pe care o iniţia în 1927, pledând atât pentru perfecţionarea profesională a cadrelor didactice, cât şi pentru răspândirea culturii în societate şi în special în mediul rural, la sate, unde se baza pe „nesfârşita comoară de energie comprimată a satelor, pe inteligenţa strălucită... pe cumpătarea înţeleaptă a ţăranului” și pe rolul pe care profesorii şi învăţătorii trebuie să și-l asume în făurirea conştiinţei naţionale şi în schimbarea societăţii româneşti. În acest scop, a susținut numeroase cuvântări și conferinţe, atât în cadrul oficial al Academiei Libere de Export și al Universității Populare din Galați, cât și în cadrul serbărilor, șezătorilor și adunărilor organizate în comunele judeţului, iniţiind şi sprijinind întemeierea de cămine culturale sub patronajul Şcolii Normale „Costache Negri”, al cărei director era la acea vreme. În comuna Pechea, Căminul Cultural întemeiat de învăţătorii din comună a primit numele profesorului Ermil Caraman.
- Pe lângă activitatea didactică, Ermil Caraman a susţinut o diversă şi bogată activitate culturală, argumentând necesitatea colaborării între instituţiile de cultură gălăţene și apelând la spiritul de solidaritate între intelectualii oraşului pentru beneficiul comun, în dorinţa de a ridica gradul de cultură al concetăţenilor.
- Considerat „reprezentantul corpului didactic în politică”, Ermil Caraman s-a numărat printre deputaţii de Covurlui şi a îndeplinit pentru o scurtă perioadă de timp funcţia de prefect al județului, având ocazia de a organiza alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 1937, un ziar local de la acea vreme apreciind că „la Covurlui, graţie înţelepciunei prefectului Caraman – care a dovedit să fie şi în politică profesor de aritmetică – nu s-au comis ilegalităţi ca în alte regiuni...”
- În perioada în care a fost director al Liceului „Vasile Alecsandri” şi membru al Societăţii Culturale „V.A. Urechia”, Ermil Caraman s-a numărat printre cei care au sprijinit construirea sediului bibliotecii publice, Palatul Cultural „V.A. Urechia”, actualul sediu al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galați. Numărându-se printre membrii Comitetului Bibliotecii Publice „V.A. Urechia”, a intervenit în rezolvarea unor probleme ale instituției în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, directorul de la acea vreme, Anton Panaitescu, fiind mobilizat pe front. Astfel, a urmărit situaţia bibliotecii, mutată în Palatul Cultural neterminat încă și a intervenit la Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru a solicita protejarea colecţiilor cu valoare de patrimoniu cultural ale bibliotecii.
- Profesor, publicist, animator cultural, membru al Societăţii Române de Ştiinţe, preşedinte al Asociaţiei Profesorilor Secundari din Galaţi, unul dintre întemeietorii Asociaţiei „Prietenii Liceului «V. Alecsandri» din Galaţi” şi ai Societăţii Culturale „Costache Negri” din Galați, Ermil Caraman se numără atât printre personalităţile incluse în „Dicţionarul Enciclopedic al Matematicienilor”, cât şi printre cele nominalizate în „Istoria învăţământului din România”, alături de numele altor profesori de matematică din ţară, care s-au evidenţiat prin pregătirea profesională şi prin calităţile pedagogice.
Biografie
- Data și locul naşterii: 13 ianuarie 1892, Galați
- Data și locul decesului: 6 octombrie 1979, București
- Studii:
- Școala Primară nr. 1 din Galați;
- Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați;
- Universitatea din București, Facultatea de științe, secția matematici (1915).
- Seminarul Pedagogic Universitar (1913-1915);
- a început un doctorat în perioada războiului, primind o bursă destinată licențiaților în științe, din Fondul „Vasile Adamachi” al Academiei Române.
- Activitate socio-profesională:
- profesor suplinitor de matematică în București, la Gimnaziul „Gheorghe Şincai” şi la Liceul „Mihai Viteazul” (ian. - aug. 1919);
- a fost numit profesor cu titlu provizoriu în învăţământul secundar pentru băieţi din oraşul Galaţi (1 sept. 1919);
- profesor de matematică şi cosmografie la Liceul „Vasile Alecsandri” (1919-1923);
- profesor şi director al Şcolii Normale de băieţi „Costache Negri” din Galaţi (1 sept. 1923 – apr. 1929);
- a editat şi condus revista pedagogică lunară Şcoala, apărută sub auspiciile Şcolii Normale de băieţi „Costache Negri” din Galaţi (15 ian. - iun. 1927);
- a fost numit profesor cu titlu definitiv în specialitatea matematică (15 iun. 1928);
- profesor cu titlu definitiv la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1929-1947);
- deputat al judeţului Covurlui (1933-1937);
- preşedinte al Băncii Federale „Mihail Kogălniceanu” a judeţului Covurlui (din 1935, cu întreruperi);
- prefect al judeţului Covurlui (19 nov. – 28 dec. 1937);
- consilier comunal al Municipiului Galaţi;
- fondator şi preşedinte al Băncii Corpului Didactic Secundar din Galaţi (din 1939);
- a făcut parte din comitetul de redacţie al revistei gălăţene Orizonturi (1939-1942);
- director al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1 sept. 1941 - 1947);
- preşedinte al Comitetului Şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi;
- inspector general pentru învăţământul secundar, şef al Regiunii şcolare Galaţi (ian. – apr. 1945);
- a fost transferat la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti (31 aug. 1947 - 1952);
- a fost pensionat pentru limită de vârstă (1952).
- Afiliere:
- membru al Societăţii „Gazeta Matematică” din Bucureşti (din 1 mart. 192012);
- membru al Societăţii Regale de Geografie din Bucureşti;
- membru al Societăţii Române de Ştiinţe – secţia matematică, Bucureşti;
- preşedinte al Asociaţiei Profesorilor Secundari din Galaţi (din 1939), membru în Comitetul Central al Asociaţiei Profesorilor Secundari din România;
- membru fondator al Societăţii „V.A. Urechia”, în comitetul căreia a fost ales cenzor;
- membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Prietenii Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1943);
- membru fondator şi secretar general al Societăţii Culturale „Costache Negri” din Galați, care avea ca scop transformarea casei lui Costache Negri de la Mânjina în muzeu.
Fişier de autoritate
Surse
- TOPORAŞ, CAMELIA; IRIMIA, ROCSANA; BADEA, OTILIA; BUTE, MIHAELA; BEZMAN, TENA. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.
