Nicolae Drăguş

Preot, cronicar

Biografie

Data şi locul naşterii: 6 decembrie 1776, sat Puţeni (astăzi Valea Mărului), jud. Galaţi

Data şi locul decesului: 25 februarie 1861, Galaţi

Activitate socio-profesională:

hirotonit preot al Bisericii „Sfinţii Voievozi” din Puţeni (1808-1814), transferat mai apoi la Biserica „Sfântul Spiridon” din Galaţi din 1814;
hirotonit iconom de episcopul Meletie (10 oct. 1837);
a reparat Biserica „Sf. Spiridon” după incendiul din 1821 şi după cutremurul din 12/23 ian. 1838, înlocuind turlele de zid distruse cu altele mai uşoare, din lemn;
a fost primul cronicar cunoscut dintre clericii ortodocşi din Galaţi şi unul dintre puţinii cronicari din Moldova secolelor XVIII-XIX, precum şi un venerabil slujitor al altarului, după cum remarcă pr. Eugen Drăgoi în lucrarea monografică pe care i-a dedicat-o);
a fost contemporan cu cronicarii munteni Dionisie Ecleziarhul, Naum Râmniceanul, Zilot Românul, Popa Ilie, Grigore Andronescu, Ioan Dobrescu, multe dintre însemnările sale asemănându-se cu ale unora dintre cei menţionaţi;
deşi cronica lui Drăguş a fost publicată prima oară în anul 1931, nu este menţionată în sintezele de istorie ale literaturii vechi româneşti de după acel an;
prima ediţie tipărită apare sub îngrijirea lui Remus Caracaş în „Comunicări susţinute în şedinţele Societăţii «Prietenii Istoriei Literare»”, Vol. 1, 1930, p. 382-394.