Palatul Episcopal, (azi Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos)
Nume actual: Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos
Nume anterior: Muzeul de Artă
Nume anterior: Palatul Episcopal
Adresa: strada Domnească nr. 141
Cod LMI: GL-II-m-B-03036
Datare: 1898 - 1900
Istoric: În 1878, reședința episcopală s-a mutat de la Ismail la Galați în diverse case particulare închiriate până la construirea noului local din strada Domnească. În 1888, Episcopia a solicitat tot terenul din Piața Ștefan cel Mare, situată în fața Grădinii Publice.
La 24 septembrie 1889, lucrările la construcția Palatului Episcopal erau deja finalizate, urmând a se amenaja grădina. În octombrie 1900 Episcopia s-a mutat în noua locație.
În 1965 clădirea a fost preluată abuziv de autorităţile comuniste.
În 1993 capela şi alte patru camere adiacente au fost retrocedate, aici organizându-se expoziţii permanente de carte, icoane vechi şi alte obiecte liturgice.
În anul 2004, clădirea a fost retrocedată în întregime Bisericii, servind însă mai departe ca sediu al Muzeului de Arte Vizuale din Galaţi.
În anul 2013 Muzeul de Artă Vizuală a fost mutat clădirea revenind în întregime Episcopiei Dunării de Jos.
În prezent, aici se află Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, care a fost inaugurat la 27 noiembrie 2014.
Descriere: Clădirea prezintă un front lung și două aripi perpendiculare, în formă de π grecesc. La parter se afla biroul de lucru al episcopului, un salon de primire, sufragerie mare pentre mese oficiale, o altă sufragerie zilnică, dormitorul episcopului cu anexe și bucătăria cu cămări de alimente. Lângă birou era un hol lung și scara de onoare cu trepte din marmură. Etajul era împărțit în trei părți în stânga se aflau: camerele de oaspeți, un hol, apoi dormitoare, saloane și o sală lungă de mese, toate rezervate familiei regale. În dreapta era locuința Arhimadritului de scaun și camere pentru oaspeți.
La demisol erau locuințele grădinarului și bucătarului, camera în care locuiau nepoții episcopului.
Palatul Episcopal avea 30 de camere și se încălzea cu lemne, mansardă și pivnițe.
Surse: Valentin Bodea, Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea -vol. 2, Galați, Pax Aura Mundi, 2009, p. 67-80.
Domnitorii şi ierarhii Ţării Româneşti - ctitoriile şi mormintele lor (V 4.777)
Fișier de autoritate: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221303
Localizare: 45.45095207453965, 28.050609912505415