Difference between revisions of "I. Valerian"
Line 1: | Line 1: | ||
<div style="text-align: justify;"> '''''Artist plastic''''' | <div style="text-align: justify;"> '''''Artist plastic''''' | ||
− | :::::'''"."''' ''(Dumitru Berciu)'' | + | :::::'''"... în viața adevărată, trecutul nu-l mai poți întoarce. Cafeneaua literară trăită de noi a zburat ca o primăvăvară, cine știe când se va mai întoarce și pentru cine?"''' ''(Dumitru Berciu)'' |
[[ File:Valerian i.jpg |thumb| '''I. VALERIAN''' - scriitor, ziarist]] | [[ File:Valerian i.jpg |thumb| '''I. VALERIAN''' - scriitor, ziarist]] | ||
[[File:Valerian i autograf.jpg |thumb| Autograf I. Valerian]] | [[File:Valerian i autograf.jpg |thumb| Autograf I. Valerian]] | ||
== Prezentare == | == Prezentare == | ||
− | : | + | :Moldovean „visător, fumuriu, melancolic ca o salcie... I. Valerian poartă într-însul un suflet credincios primelor emoţii poetice”. Astfel îl portretiza criticul literar Eugen Lovinescu pe Valeriu Ionescu (numele real al scriitorului) în memoriile sale, situându-l între acei „ultimi romantici”, care „crede într-o poezie înconjurată de prejudecăţi”. |
− | + | :Înclinaţia spre lirism, spre poezie, transmisă de mama sa, care aprecia în mod deosebit creația poetului Vasile Alecsandri, s-a conturat în anii liceului, atunci când pasiunea pentru literatură, insuflată și de profesorii săi, [[Ion Tohăneanu]] şi [[Grigore Forţu]], îl determină să editeze revista ''Avîntul literar'', trasă la şapirograf. | |
− | :'''Data şi locul naşterii:''' | + | :Rănit în luptele de la Mărăşeşti, îl întâlnește într-un spital din Bârlad pe medicul-poet Vasile Voiculescu, alături de care frecventează cercul literar bârlădean din locuinţa scriitorului Al. Vlahuţă. |
− | :'''Data şi locul decesului:''' | + | :În anul 1919, se stabileşte la Bucureşti, unde urmează studiile universitare, având șansa de a-i avea printre profesori pe Mihail Dragomirescu, George Murnu, C. Rădulescu-Motru și de a-i audia pe Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu sau Charles Drouhet. |
+ | :A frecventat cenaclul „Sburătorul”, condus de criticul literar Eugen Lovinescu, unde a avut prilejul să cunoască mari personalităţi literare, precum Ion Barbu, Camil Petrescu, Felix Aderca, Caton Theodorian, Tudor Vianu, Ramiro Ortiz, [[Hortensia Papadat-Bengescu]], Ticu Archip, Sanda Movilă ş.a şi să colaboreze la revista editată de cenaclu, ''Sburătorul literar''. | ||
+ | : I. Valerian a inițiat, alături de un grup de tineri scriitori, printre care se regăseau George Baiculescu, Nicolae Milcu, Alexandru Bădăuţă şi Radu Gyr, o nouă revistă numită ''Viaţa literară''. Astfel, Valerian își îndeplinea visul, născut în timpul frecventării cenaclului „Sburătorul”, de a ctitori o publicaţie literară. În paginile acesteia a încurajat tinerele talente, străduindu-se în același timp, cu toate puterile sale, să asigure longevitatea acestei publicații, apărută în 322 de numere, timp de aproape 15 ani. Performanţa, greu de egalat în acea perioadă, a fost remarcată de criticul George Călinescu: | ||
+ | :'''„''Viaţa literară'' a mers mai departe prin idealismul şi misticismul publicistic al d-lui şi prietenului meu I. Valerian, care, sacrificând bani şi timp, a tipărit ani de-a rândul revista, în fiecare săptămână, pentru ce scop? Pentru ca eu sau altul să putem scrie ce ne trece prin gând... Bucuria cu care acest veşnic poet a promovat pe alţii cu propria cheltuială şi trudă este fabuloasă, căci tocmai când îl crezi doborât de îndoială şi silă, îl vezi reapărând mai fanatic ca oricând, gata s-o ia de la capăt. Credinţa cu care Valerian porneşte la drum îmi face bine! Ea este de esenţa veşnicei primăveri, care îngroapă putreziciunile şi creşte ierburi noi şi este cel mai puternic tonic al forţei creatoare din noi.”''' | ||
+ | :I. Valerian şi-a pus amprenta asupra vieţii culturale din acea perioadă prin organizarea de șezători și întâlniri literare, în capitală şi în oraşele importante ale ţării. S-a străduit să îmbunătățească statutul scriitorului român, contribuind la înființarea asociațiilor de scriitori din țară. Promovarea literaturii române a reprezentat pentru el o adevărată profesiune de credinţă, asumată inclusiv prin editarea revistei ''Viața literară'', despre care declara: '''„aşa vedeam rostul unei reviste: operă de selecţionare şi îndrumare a tinerelor elemente dintre care se vor selecţiona scriitorii de mâine”.''' | ||
+ | |||
+ | :''' Biografie == | ||
+ | :'''Data şi locul naşterii:''' 1 august 1895, com. [[Iveşti]], jud. [[Galaţi]] | ||
+ | :'''Data şi locul decesului:''' 21 noiembrie 1980, București | ||
:'''Studii:''' | :'''Studii:''' | ||
− | :* | + | :*Şcoala Primară Nr. 1 din Tecuci (1903-1907); |
+ | :*Gimnaziul de Băieţi „D.A. Sturdza” din Tecuci (1907-1911); | ||
+ | :*Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1911-1915); | ||
+ | :*Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu „magna cum laudae” (1925). | ||
[[File:Olarian ilustratii ramuri.jpg |thumb|]] | [[File:Olarian ilustratii ramuri.jpg |thumb|]] | ||
:'''Activitate socio-profesională:''' | :'''Activitate socio-profesională:''' | ||
− | :* | + | :*a editat revista ''Avîntul literar'' din Galaţi (în clasa a VII-a); |
+ | :*stagiul militar la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă din Bucureşti (1916); | ||
+ | :*fiind ofiţer în rezervă, a lucrat în cadrul Direcţiei Liceelor Militare din | ||
+ | Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de profesor de limba română (1916); | ||
+ | :*comandant de pluton în Regimentul 24 infanterie Tecuci; avansat | ||
+ | sublocotenent în rezervă la 1 oct. 1916 şi mutat comandant de pluton la | ||
+ | Regimentul 64 infanterie Tecuci; | ||
+ | :*a participat la luptele de pe frontul Nămoloasa – Siret – Galaţi; | ||
+ | :*a fost rănit în luptele de la Mărăşeşti (6 aug. 1917); | ||
+ | :*a fost avansat locotenent în rezervă (1 sept. 1917); | ||
+ | :*după ieşirea din armată, a lucrat ca redactor la Direcţia Presei de Stat şi | ||
+ | Oficiul pentru Educarea Tineretului; | ||
+ | a fost comandant de pluton, apoi de companie la batalionul trupei din | ||
+ | Ministerul de Război (din 20 iun. 1920); | ||
+ | a activat în cadrul cenaclului „Sburătorul” al criticului Eugen Lovinescu | ||
+ | (1922); | ||
+ | a fost secretar, editor, redactor şi director la revista Viaţa literară (1926-1941); | ||
+ | stagiu de pregătire pentru ofiţeri superiori în cadrul Regimentului 63 | ||
+ | infanterie din Medgidia (5 nov. 1931 – 15 ian. 1932); | ||
:'''Afiliere:''' | :'''Afiliere:''' |
Revision as of 11:50, 8 November 2020
Artist plastic
- "... în viața adevărată, trecutul nu-l mai poți întoarce. Cafeneaua literară trăită de noi a zburat ca o primăvăvară, cine știe când se va mai întoarce și pentru cine?" (Dumitru Berciu)
Prezentare
- Moldovean „visător, fumuriu, melancolic ca o salcie... I. Valerian poartă într-însul un suflet credincios primelor emoţii poetice”. Astfel îl portretiza criticul literar Eugen Lovinescu pe Valeriu Ionescu (numele real al scriitorului) în memoriile sale, situându-l între acei „ultimi romantici”, care „crede într-o poezie înconjurată de prejudecăţi”.
- Înclinaţia spre lirism, spre poezie, transmisă de mama sa, care aprecia în mod deosebit creația poetului Vasile Alecsandri, s-a conturat în anii liceului, atunci când pasiunea pentru literatură, insuflată și de profesorii săi, Ion Tohăneanu şi Grigore Forţu, îl determină să editeze revista Avîntul literar, trasă la şapirograf.
- Rănit în luptele de la Mărăşeşti, îl întâlnește într-un spital din Bârlad pe medicul-poet Vasile Voiculescu, alături de care frecventează cercul literar bârlădean din locuinţa scriitorului Al. Vlahuţă.
- În anul 1919, se stabileşte la Bucureşti, unde urmează studiile universitare, având șansa de a-i avea printre profesori pe Mihail Dragomirescu, George Murnu, C. Rădulescu-Motru și de a-i audia pe Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu sau Charles Drouhet.
- A frecventat cenaclul „Sburătorul”, condus de criticul literar Eugen Lovinescu, unde a avut prilejul să cunoască mari personalităţi literare, precum Ion Barbu, Camil Petrescu, Felix Aderca, Caton Theodorian, Tudor Vianu, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Sanda Movilă ş.a şi să colaboreze la revista editată de cenaclu, Sburătorul literar.
- I. Valerian a inițiat, alături de un grup de tineri scriitori, printre care se regăseau George Baiculescu, Nicolae Milcu, Alexandru Bădăuţă şi Radu Gyr, o nouă revistă numită Viaţa literară. Astfel, Valerian își îndeplinea visul, născut în timpul frecventării cenaclului „Sburătorul”, de a ctitori o publicaţie literară. În paginile acesteia a încurajat tinerele talente, străduindu-se în același timp, cu toate puterile sale, să asigure longevitatea acestei publicații, apărută în 322 de numere, timp de aproape 15 ani. Performanţa, greu de egalat în acea perioadă, a fost remarcată de criticul George Călinescu:
- „Viaţa literară a mers mai departe prin idealismul şi misticismul publicistic al d-lui şi prietenului meu I. Valerian, care, sacrificând bani şi timp, a tipărit ani de-a rândul revista, în fiecare săptămână, pentru ce scop? Pentru ca eu sau altul să putem scrie ce ne trece prin gând... Bucuria cu care acest veşnic poet a promovat pe alţii cu propria cheltuială şi trudă este fabuloasă, căci tocmai când îl crezi doborât de îndoială şi silă, îl vezi reapărând mai fanatic ca oricând, gata s-o ia de la capăt. Credinţa cu care Valerian porneşte la drum îmi face bine! Ea este de esenţa veşnicei primăveri, care îngroapă putreziciunile şi creşte ierburi noi şi este cel mai puternic tonic al forţei creatoare din noi.”
- I. Valerian şi-a pus amprenta asupra vieţii culturale din acea perioadă prin organizarea de șezători și întâlniri literare, în capitală şi în oraşele importante ale ţării. S-a străduit să îmbunătățească statutul scriitorului român, contribuind la înființarea asociațiilor de scriitori din țară. Promovarea literaturii române a reprezentat pentru el o adevărată profesiune de credinţă, asumată inclusiv prin editarea revistei Viața literară, despre care declara: „aşa vedeam rostul unei reviste: operă de selecţionare şi îndrumare a tinerelor elemente dintre care se vor selecţiona scriitorii de mâine”.
- Biografie ==
- Data şi locul naşterii: 1 august 1895, com. Iveşti, jud. Galaţi
- Data şi locul decesului: 21 noiembrie 1980, București
- Studii:
- Şcoala Primară Nr. 1 din Tecuci (1903-1907);
- Gimnaziul de Băieţi „D.A. Sturdza” din Tecuci (1907-1911);
- Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1911-1915);
- Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu „magna cum laudae” (1925).
- Activitate socio-profesională:
- a editat revista Avîntul literar din Galaţi (în clasa a VII-a);
- stagiul militar la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă din Bucureşti (1916);
- fiind ofiţer în rezervă, a lucrat în cadrul Direcţiei Liceelor Militare din
Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de profesor de limba română (1916);
- comandant de pluton în Regimentul 24 infanterie Tecuci; avansat
sublocotenent în rezervă la 1 oct. 1916 şi mutat comandant de pluton la Regimentul 64 infanterie Tecuci;
- a participat la luptele de pe frontul Nămoloasa – Siret – Galaţi;
- a fost rănit în luptele de la Mărăşeşti (6 aug. 1917);
- a fost avansat locotenent în rezervă (1 sept. 1917);
- după ieşirea din armată, a lucrat ca redactor la Direcţia Presei de Stat şi
Oficiul pentru Educarea Tineretului; a fost comandant de pluton, apoi de companie la batalionul trupei din Ministerul de Război (din 20 iun. 1920); a activat în cadrul cenaclului „Sburătorul” al criticului Eugen Lovinescu (1922); a fost secretar, editor, redactor şi director la revista Viaţa literară (1926-1941); stagiu de pregătire pentru ofiţeri superiori în cadrul Regimentului 63 infanterie din Medgidia (5 nov. 1931 – 15 ian. 1932);
- Afiliere:
- m
- Premii - Distincții:
Fișier de autoritate
- [Valerian, Ion, poet, publicist (1895-1980) Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.
Referințe:
- Corneliu Stoica: „.”