Difference between revisions of "I. Valerian"

 
(4 intermediate revisions by 2 users not shown)
Line 1: Line 1:
<div style="text-align: justify;"> '''''Artist plastic'''''
+
<div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, ziarist'''''
  
:::::'''"."'''                                                                                         ''(Dumitru Berciu)''
+
:::::'''''"... în viața adevărată, trecutul nu-l mai poți întoarce. Cafeneaua literară trăită de noi a zburat ca o primăvăvară, cine știe când se va mai întoarce și pentru cine?"'''''                                                                                        
  
[[ File:Valerian i.jpg  |thumb| '''I. VALERIAN''' - scriitor, ziarist]]
+
:'''''"Vorbesc cu tine, cetitor de peste veacuri,
 +
:'''''Ai zăbovit în preajma mea din vălmăşag,
 +
:'''''Asculţi cum apa vremii sue pân’ la tine
 +
:'''''Şi din lumini şi umbre se proectează vag
 +
:'''''Figura omului care a trăit în mine."'''''
 
[[File:Valerian i autograf.jpg |thumb| Autograf I. Valerian]]
 
[[File:Valerian i autograf.jpg |thumb| Autograf I. Valerian]]
 +
 +
[[ File:I valerian.jpg  |thumb| '''I. VALERIAN'''<ref>Numele la naștere: Ionescu Valeriu; Pseudonime: I. Val., O.K., Okeanos (''Viaţa literară''), Valerian Ionescu.</ref> - scriitor, ziarist]]
 +
 
== Prezentare ==
 
== Prezentare ==
:P
+
:Moldovean „visător, fumuriu, melancolic ca o salcie... I. Valerian poartă într-însul un suflet credincios primelor emoţii poetice”. Astfel îl portretiza criticul literar Eugen Lovinescu pe Valeriu Ionescu (numele real al scriitorului) în memoriile sale, situându-l între acei „ultimi romantici”, care „crede într-o poezie înconjurată de prejudecăţi”.
 +
:Înclinaţia spre lirism, spre poezie, transmisă de mama sa, care aprecia în mod deosebit creația poetului Vasile Alecsandri, s-a conturat în anii liceului, atunci când pasiunea pentru literatură, insuflată și de profesorii săi, [[Ion Tohăneanu]] şi [[Grigore Forţu]], îl determină să editeze revista ''Avîntul literar'', trasă la şapirograf.
 +
:Rănit în luptele de la Mărăşeşti, îl întâlnește într-un spital din Bârlad pe medicul-poet Vasile Voiculescu, alături de care frecventează cercul literar bârlădean din locuinţa scriitorului Al. Vlahuţă.
 +
:În anul 1919, se stabileşte la Bucureşti, unde urmează studiile universitare, având șansa de a-i avea printre profesori pe Mihail Dragomirescu, George Murnu, C. Rădulescu-Motru și de a-i audia pe Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu sau Charles Drouhet.
 +
:A frecventat cenaclul „Sburătorul”, condus de criticul literar Eugen Lovinescu, unde a avut prilejul să cunoască mari personalităţi literare, precum Ion Barbu, Camil Petrescu, Felix Aderca, Caton Theodorian, Tudor Vianu, Ramiro Ortiz, [[Hortensia Papadat-Bengescu]], Ticu Archip, Sanda Movilă ş.a şi să colaboreze la revista editată de cenaclu, ''Sburătorul literar''.
 +
: I. Valerian a inițiat, alături de un grup de tineri scriitori, printre care se regăseau George Baiculescu, Nicolae Milcu, Alexandru Bădăuţă şi Radu Gyr, o nouă revistă numită ''Viaţa literară''. Astfel, Valerian își îndeplinea visul, născut în timpul frecventării cenaclului „Sburătorul”, de a ctitori o publicaţie literară. În paginile acesteia a încurajat tinerele talente, străduindu-se în același timp, cu toate puterile sale, să asigure longevitatea acestei publicații, apărută în 322 de numere, timp de aproape 15 ani. Performanţa, greu de egalat în acea perioadă, a fost remarcată de criticul George Călinescu:
 +
:'''„''Viaţa literară'' a mers mai departe prin idealismul şi misticismul publicistic al d-lui şi prietenului meu I. Valerian, care, sacrificând bani şi timp, a tipărit ani de-a rândul revista, în fiecare săptămână, pentru ce scop? Pentru ca eu sau altul să putem scrie ce ne trece prin gând... Bucuria cu care acest veşnic poet a promovat pe alţii cu propria cheltuială şi trudă este fabuloasă, căci tocmai când îl crezi doborât de îndoială şi silă, îl vezi reapărând mai fanatic ca oricând, gata s-o ia de la capăt. Credinţa cu care Valerian porneşte la drum îmi face bine! Ea este de esenţa veşnicei primăveri, care îngroapă putreziciunile şi creşte ierburi noi şi este cel mai puternic tonic al forţei creatoare din noi.”'''
 +
:I. Valerian şi-a pus amprenta asupra vieţii culturale din acea perioadă prin organizarea de șezători și întâlniri literare, în capitală şi în oraşele importante ale ţării. S-a străduit să îmbunătățească statutul scriitorului român, contribuind la înființarea asociațiilor de scriitori din țară. Promovarea literaturii române a reprezentat pentru el o adevărată profesiune de credinţă, asumată inclusiv prin editarea revistei ''Viața literară'', despre care declara: '''„aşa vedeam rostul unei reviste: operă de selecţionare şi îndrumare a tinerelor elemente dintre care se vor selecţiona scriitorii de mâine”.'''
 +
 
 
== Biografie ==  
 
== Biografie ==  
:'''Data şi locul naşterii:'''     [[Galaţi]]  
+
:'''Data şi locul naşterii:''' 1 august 1895, com. [[Iveşti]], jud. [[Galaţi]]
:'''Data şi locul decesului:'''  
+
:'''Data şi locul decesului:''' 21 noiembrie 1980, București
  
 
:'''Studii:'''   
 
:'''Studii:'''   
:*
+
:*Şcoala Primară Nr. 1 din Tecuci (1903-1907);
 
+
:*Gimnaziul de Băieţi „D.A. Sturdza” din Tecuci (1907-1911);
[[File:Olarian ilustratii ramuri.jpg |thumb|]]
+
:*Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1911-1915);
 +
:*Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu „magna cum laudae” (1925).
  
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
:*
+
:*a editat revista ''Avîntul literar'' din Galaţi (în clasa a VII-a);
 +
:*stagiul militar la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă din Bucureşti (1916);
 +
:*fiind ofiţer în rezervă, a lucrat în cadrul Direcţiei Liceelor Militare din Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de profesor de limba română (1916);
 +
:*comandant de pluton în Regimentul 24 infanterie Tecuci;
 +
:*a participat la luptele de pe frontul Nămoloasa – Siret – Galaţi;
 +
:*a fost rănit în luptele de la Mărăşeşti (6 aug. 1917);
 +
:*a fost avansat locotenent în rezervă (1 sept. 1917);
 +
:*după ieşirea din armată, a lucrat ca redactor la Direcţia Presei de Stat şi Oficiul pentru Educarea Tineretului;
 +
:*a fost comandant de pluton, apoi de companie la batalionul trupei din Ministerul de Război (din 20 iun. 1920);
 +
:*a fost secretar, editor, redactor şi director la revista ''Viaţa literară'' (1926-1941);
 +
:*a condus publicaţia destinată soldaţilor ''Sentinela'' (dec. 1939 - sept. 1944).
  
 
:'''Afiliere:'''
 
:'''Afiliere:'''
:*m
+
:*membru al Societății literare „Academia Bârlădeană”;
 +
:*membru al Societăţii Scriitorilor Români.
  
 
:'''Premii - Distincții:'''
 
:'''Premii - Distincții:'''
:*
+
:*Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler conferit prin Înalt Decret Regal (25 oct. 1917);
 +
:*Decorația „Virtutea Militară” cu panglică (iul. 1918);
 +
:*Premiul „Vasile Adamachi” al Academiei Române pentru volumul „Caravanele tăcerii” (1924);
 +
:*Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler cu însemne militare depace (15 mai 1930);
 +
:*Medalia „Victoria Marelui Război pentru Civilizaţie 1916-1921” conferită prin Înalt Decret Regal (20 mart. 1932);
 +
:*Medalia „Meritul Cultural” pentru străjerie, clasa a II-a (1937);
 +
:*Medalia „Centenarul Regelui Carol I” (5 mai 1939);
 +
:*Medalia „Virtutea Ostăşească”, clasa I (1968).
 +
 
 +
:'''Colaborări la publicații:''' ''Adevărul literar şi artistic, Azi, Cugetul românesc, Flamura'' (Craiova), ''Florile dalbe'' (Bârlad), ''Gazeta literară, Graiul nostru, Revista Fundaţiilor Regale, România literară, Sburătorul, Sburătorul literar, Sinteza'' (Bucureşti), ''Societatea de mâine, Universul literar, Viaţa Românească.''
 +
 
 +
== Note ==
 +
<references />
 +
 
 
== Fișier de autoritate ==
 
== Fișier de autoritate ==
:[Valerian, Ion, poet, publicist (1895-1980) Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+
:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/149390 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==
 
:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.
 
:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.
  
== Referințe: ==
+
:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]
:*'''Corneliu Stoica:''' ''„.”''
 

Latest revision as of 08:14, 10 September 2024

Scriitor, ziarist
"... în viața adevărată, trecutul nu-l mai poți întoarce. Cafeneaua literară trăită de noi a zburat ca o primăvăvară, cine știe când se va mai întoarce și pentru cine?"
"Vorbesc cu tine, cetitor de peste veacuri,
Ai zăbovit în preajma mea din vălmăşag,
Asculţi cum apa vremii sue pân’ la tine
Şi din lumini şi umbre se proectează vag
Figura omului care a trăit în mine."
Autograf I. Valerian
I. VALERIAN[1] - scriitor, ziarist

Prezentare

Moldovean „visător, fumuriu, melancolic ca o salcie... I. Valerian poartă într-însul un suflet credincios primelor emoţii poetice”. Astfel îl portretiza criticul literar Eugen Lovinescu pe Valeriu Ionescu (numele real al scriitorului) în memoriile sale, situându-l între acei „ultimi romantici”, care „crede într-o poezie înconjurată de prejudecăţi”.
Înclinaţia spre lirism, spre poezie, transmisă de mama sa, care aprecia în mod deosebit creația poetului Vasile Alecsandri, s-a conturat în anii liceului, atunci când pasiunea pentru literatură, insuflată și de profesorii săi, Ion Tohăneanu şi Grigore Forţu, îl determină să editeze revista Avîntul literar, trasă la şapirograf.
Rănit în luptele de la Mărăşeşti, îl întâlnește într-un spital din Bârlad pe medicul-poet Vasile Voiculescu, alături de care frecventează cercul literar bârlădean din locuinţa scriitorului Al. Vlahuţă.
În anul 1919, se stabileşte la Bucureşti, unde urmează studiile universitare, având șansa de a-i avea printre profesori pe Mihail Dragomirescu, George Murnu, C. Rădulescu-Motru și de a-i audia pe Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu sau Charles Drouhet.
A frecventat cenaclul „Sburătorul”, condus de criticul literar Eugen Lovinescu, unde a avut prilejul să cunoască mari personalităţi literare, precum Ion Barbu, Camil Petrescu, Felix Aderca, Caton Theodorian, Tudor Vianu, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Sanda Movilă ş.a şi să colaboreze la revista editată de cenaclu, Sburătorul literar.
I. Valerian a inițiat, alături de un grup de tineri scriitori, printre care se regăseau George Baiculescu, Nicolae Milcu, Alexandru Bădăuţă şi Radu Gyr, o nouă revistă numită Viaţa literară. Astfel, Valerian își îndeplinea visul, născut în timpul frecventării cenaclului „Sburătorul”, de a ctitori o publicaţie literară. În paginile acesteia a încurajat tinerele talente, străduindu-se în același timp, cu toate puterile sale, să asigure longevitatea acestei publicații, apărută în 322 de numere, timp de aproape 15 ani. Performanţa, greu de egalat în acea perioadă, a fost remarcată de criticul George Călinescu:
Viaţa literară a mers mai departe prin idealismul şi misticismul publicistic al d-lui şi prietenului meu I. Valerian, care, sacrificând bani şi timp, a tipărit ani de-a rândul revista, în fiecare săptămână, pentru ce scop? Pentru ca eu sau altul să putem scrie ce ne trece prin gând... Bucuria cu care acest veşnic poet a promovat pe alţii cu propria cheltuială şi trudă este fabuloasă, căci tocmai când îl crezi doborât de îndoială şi silă, îl vezi reapărând mai fanatic ca oricând, gata s-o ia de la capăt. Credinţa cu care Valerian porneşte la drum îmi face bine! Ea este de esenţa veşnicei primăveri, care îngroapă putreziciunile şi creşte ierburi noi şi este cel mai puternic tonic al forţei creatoare din noi.”
I. Valerian şi-a pus amprenta asupra vieţii culturale din acea perioadă prin organizarea de șezători și întâlniri literare, în capitală şi în oraşele importante ale ţării. S-a străduit să îmbunătățească statutul scriitorului român, contribuind la înființarea asociațiilor de scriitori din țară. Promovarea literaturii române a reprezentat pentru el o adevărată profesiune de credinţă, asumată inclusiv prin editarea revistei Viața literară, despre care declara: „aşa vedeam rostul unei reviste: operă de selecţionare şi îndrumare a tinerelor elemente dintre care se vor selecţiona scriitorii de mâine”.

Biografie

Data şi locul naşterii: 1 august 1895, com. Iveşti, jud. Galaţi
Data şi locul decesului: 21 noiembrie 1980, București
Studii:
  • Şcoala Primară Nr. 1 din Tecuci (1903-1907);
  • Gimnaziul de Băieţi „D.A. Sturdza” din Tecuci (1907-1911);
  • Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1911-1915);
  • Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu „magna cum laudae” (1925).
Activitate socio-profesională:
  • a editat revista Avîntul literar din Galaţi (în clasa a VII-a);
  • stagiul militar la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă din Bucureşti (1916);
  • fiind ofiţer în rezervă, a lucrat în cadrul Direcţiei Liceelor Militare din Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de profesor de limba română (1916);
  • comandant de pluton în Regimentul 24 infanterie Tecuci;
  • a participat la luptele de pe frontul Nămoloasa – Siret – Galaţi;
  • a fost rănit în luptele de la Mărăşeşti (6 aug. 1917);
  • a fost avansat locotenent în rezervă (1 sept. 1917);
  • după ieşirea din armată, a lucrat ca redactor la Direcţia Presei de Stat şi Oficiul pentru Educarea Tineretului;
  • a fost comandant de pluton, apoi de companie la batalionul trupei din Ministerul de Război (din 20 iun. 1920);
  • a fost secretar, editor, redactor şi director la revista Viaţa literară (1926-1941);
  • a condus publicaţia destinată soldaţilor Sentinela (dec. 1939 - sept. 1944).
Afiliere:
  • membru al Societății literare „Academia Bârlădeană”;
  • membru al Societăţii Scriitorilor Români.
Premii - Distincții:
  • Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler conferit prin Înalt Decret Regal (25 oct. 1917);
  • Decorația „Virtutea Militară” cu panglică (iul. 1918);
  • Premiul „Vasile Adamachi” al Academiei Române pentru volumul „Caravanele tăcerii” (1924);
  • Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler cu însemne militare depace (15 mai 1930);
  • Medalia „Victoria Marelui Război pentru Civilizaţie 1916-1921” conferită prin Înalt Decret Regal (20 mart. 1932);
  • Medalia „Meritul Cultural” pentru străjerie, clasa a II-a (1937);
  • Medalia „Centenarul Regelui Carol I” (5 mai 1939);
  • Medalia „Virtutea Ostăşească”, clasa I (1968).
Colaborări la publicații: Adevărul literar şi artistic, Azi, Cugetul românesc, Flamura (Craiova), Florile dalbe (Bârlad), Gazeta literară, Graiul nostru, Revista Fundaţiilor Regale, România literară, Sburătorul, Sburătorul literar, Sinteza (Bucureşti), Societatea de mâine, Universul literar, Viaţa Românească.

Note

  1. Numele la naștere: Ionescu Valeriu; Pseudonime: I. Val., O.K., Okeanos (Viaţa literară), Valerian Ionescu.

Fișier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z