Difference between revisions of "Teodor Al. Munteanu"

"Privesc în mine ca-ntr-un sdrențuit abecedar

Răsfoit de nopți lungi și ochi îngândurați,

Din fiecare filă mustește vers amar

Pe fiecare slovă tresar ani uitați.”

Autograf Teodor Al. Munteanu

Teodor Al. Munteanu - poet, publicist

Prezentare

Teodor Al. Munteanu a văzut lumina zilei în Smulți, un sat din „Moldova noastră nesfârșită ca o sărbătoare”, în familia agricultorului Alexandru Munteanu şi a Sandei Munteanu. Locul nașterii şi ținutul Moldovei se regăsesc adesea în opera sa poetică, demonstrând ataşamentul faţă de ţinuturile natale, unde şi-a petrecut anii copilăriei. Este, de fapt, una dintre temele pe care mulţi dintre cei care s-au aplecat asupra operei sale au remarcat-o ca sursă de inspiraţie pentru poeziile sale.

Teodor Al. Munteanu a păstrat legătura cu locurile natale şi prin intermediul colaborărilor la publicaţiile gălăţene Căminul şi Acţiunea, la aceasta din urmă fiind redactor prietenul său, scriitorul Teodor Iordache, pe care îl considera „un exemplar de elită al generaţiei tinere scriitoriceşti” şi despre care scria emoționat în jurnalul său, într-o notă din data de 23 februarie 1972: „Trimis scrisoare la Galaţi, unui bun şi vechi prieten, T.I., paralizat de câţiva ani. Ce condei sprinten a ţinut între degete acest necăjit astăzi amic”. Poetul Emil Maur-Passini, alt colaborator al ziarului Acţiunea, menţiona, într-o dedicaţie adresată lui Teodor Al. Munteanu, „amintirea serei de poezie, de visuri şi idealism, din cămăruţa lui de la Galaţi, când s-a sfinţit piatra de temeli e a unui nou templu al prieteniei şi al bunei înţelegeri dintre oameni”.

O perioadă importantă din viaţa sa este legată de revista Convorbiri literare, al cărei redactor a fost timp de aproape jumătate de deceniu, în vremuri zbuciumate, marcate de evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost dusă o luptă intensă pentru continuitatea publicaţiei.

Creația sa literară^[1] este concentrată, în cea mai mare parte, în perioada anterioară anului 1944, în cele două volume „Viori de lut” şi „Meri domneşti”, dar şi în presa literară a acelor timpuri, cu precădere în Convorbiri literare şi Universul literar. Debutul editorial, reprezentat de volumul „Viori de lut”, dedicat mamei sale, a fost primit favorabil de criticii vremii. Ion Şiugariu aprecia, într-o cronică dedicată volumului, că este „mărturisirea unui poet aplecat spre realităţile simple de la ţară, un cântăreţ al satului, al copilăriei şi al naturii”, remarca în stilul literar al poetului „o manieră uşoară, tradiţionalistă”10 şi concluziona: „cartea a fost relativ bine primită de critică şi Teodor Al. Munteanu şi-a câştigat prin ea un loc meritat în rândul scriitorilor noştri tineri”.

Despre „Meri domneşti”, Teodor Iordache scria într-o cronică a ziarului local Acţiunea: „Fiu al acestui judeţ, atât în articolele de gazetă presărate cu câţi-va ani în urmă în mai multe ziare (d-sa a fost redactor un timp şi la ziarul Acţiunea), cât şi în poemele-i crescute din trunchiul unei viguroase inspiraţii, face să pulseze ceva nedefinit, dar ispititor ca o aromă diluată, din plaiurile Covurluiului nostru”, în timp ce criticul Mihai Niculescu remarca: „Al doilea volum de poeme a d-lui Teodor Al. Munteanu [...] este mărturia unor încercări interesante şi rodnice, de a-şi îmbogăţi posibilităţile de expresie lirică prin căutarea de noi forme ritmice, ca şi de forme gramaticale a căror folosire va fi însemnat cel puţin un exerciţiu fericit pentru mlădierea versificaţiei proprii”

S-a aplecat şi asupra literaturii dedicată copiilor cu volumul „Năzdrăvanul Mîţulache în vacanţă”, apărut în anul 1982, Victor Tulbure apreciind cu referire la autor: „Aflat astăzi la vârsta de nea a bunicilor, poetul îşi dăruieşte acest manuscris de versuri celor mai mici cititori. E vorba de o fermecătoare suită de antrenante şi instructive povestiri despre «năzdrăvăniile lui Mîţulache», un simpatic şi generos personaj care va îmbogăţi fără îndoială galeria eroilor preferaţi din literatura românească destinată copiilor”.

În anii grei ai războiului a participat la manifestările de popularizare a literaturii române, colindând „aproape toate oraşele ţării, încadrat în echipe de poeţi şi prozatori”, neuitând nici locul „copilăriei și al primelor mele încercări literare”, oraşul Galaţi, într-un articol din Basarabia literară amintindu-și de atmosfera de la şezătoarea literară din 16 mai 1943, desfăşurată la Sala Central: „Scriitorii au aflat o sală fremătătoare, o mare de suflete înfierbântate de amintirea gloriei Galaţilor şi hotărârea de a pune capăt unei somnolenţe care ameninţa să se transforme în traiu inutil”.

Spre sfârşitul vieţii, scriitorul a donat cea mai mare parte a manuscriselor sale Bibliotecii „V.A. Urechia”, colecţiile acesteia fiind îmbogăţite cu documente care pot completa istoria zbuciumată a literaturii române din perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale, documente inedite despre scriitori şi evenimente din acea perioadă, mărturii despre viaţa literară postbelică, despre destinul unor scriitori mai puţin cunoscuţi. Printre personalităţile întâlnite în aceste însemnări se numără: academicianul I. E. Torouţiu, „scriitorul ciudat” Gala Galaction, George Tutoveanu - poetul care „aducea cu el farmecul plaiurilor moldovene”, Nicolae Dunăreanu - „cântăreţul Deltei şi prieten al celor oropsiţi”, G. G. Ursu - „poetul salcâmilor şi istoric literar al Moldovei de Jos”, „pasionatul eminescolog” D. Murăraşu, N. Crevedia - „un «bulgar» cu peniţă ageră”, marele savant Nicolae Iorga, Ionel Teodoreanu - cel „cu toată inima între tineri şi în sprijinul lor”, Al. Philippide - „exemplu de demnitate şi de modestie” şi mulţi alţii. Aceste însemnări inedite, care însemnau pentru Teodor Al. Munteanu „amintiri dintr-o vreme îndepărtată, când era prezentă și tinerețea” şi care spera „să folosească tuturor celor care vor cerceta faptele, bune-rele, ale oamenilor de atunci, aflați în slujba gloriosului steag al Junimii și plecați de mult în ținutul umbrelor, deveniți amintiri!”, reprezintă astăzi un fragment al tezaurului Bibliotecii „V.A. Urechia”.

Biografie

Data şi locul naşterii: 13 octombrie 1911, com. Smulţi, jud. Galaţi

Data şi locul decesului: 12 decembrie 1988, Bucureşti

Studii:

• clasele primare în comuna natală;
• Seminarul Teologic „Episcop Melchisedec” din Ismail, Basarabia (1924-1932);
• Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1932-1936).

Activitate socio-profesională:

• a susţinut rubrica culturală la ziarul Acţiunea din Galaţi (1934-1935);
• după terminarea stagiului militar s-a stabilit la Bucureşti (1937);
• secretar de redacţie la revista Convorbiri literare (1 ian. 1939 – sept. 1944);
• redactor la Basarabia literară (1942-1943);
• în paralel cu munca de secretar de redacţie la revista Convorbiri literare, a lucrat ca redactor şef în Ministerul Propagandei Naţionale, ocupându-se de publicaţii cu caracter cultural (febr. 1942 – sept. 1944);
• responsabil cultural la Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii”, Întreprinderea poligrafică ,,Informaţia” Bucureşti, Întreprinderea poligrafică ,,13 Decembrie 1918” Bucureşti, unde a organizat brigăzi artistice pentru care a scris texte (1945-1966);
• corector în tipografie (1945-1962);
• dispecer în tipografie (1962-1969);
• pensionat pe caz de boală (1969).

Afiliere:

• membru al Societății Scriitorilor Români (mai 1943);
• membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. (iul. 1968)37;
• membru al Cenaclului literar „George Călinescu” şi al Cenaclului „George Bacovia”.

Colaborări la publicaţii: Acțiunea (Galați), Almanahul Vînătorul şi Pescarul Sportiv, Ardeal (Bucureşti), Argeș, Astra, Basarabia literară (Chişinău), Căminul (Galați), Colinda, Convorbiri literare, Cultura poporului, Frontul, Înnoirea (Arad), Ramuri, Săptămâna C.F.R. (Bucureşti), Slovă și gând ardelenesc, Universul, Universul literar, Vremea.

Note

1. ↑ A semnat și cu pseudonimele: T. Al. M., Damian Codru, Sandu Crivăț, Costin Tacu, Toader de la Smulţi

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2016, Galaţi, Axis Libri, 2017.

Referințe

• Carianopol , Virgil . Alt popas: Târgovişte. În: Curier [online], an. 14, nr. 2 (27), 2007, p. 36-37. [citat 21 ianuarie 2017]. Disponibil în Internet: [1]
• Ciupercă , Livia. Medalion Ovidiu Papadima. În: Plumb [online], an. 11, nr. 111, iun. 2016, p. 5-6. [citat 21 ianuarie 2017]. Disponibil în Internet: [2]
• Idem. Teodor Al. Munteanu - inedit. În: Dunărea de Jos [online], nr. 172, iun. 2016, p. 33 : fotogr. [citat 21 ianuarie 2017]. Disponibil în Internet: [3]
• Papuc, Liviu. Un om al „Convorbirilor”: Teodor Al. Munteanu. În: Convorbiri literare [online], an. 147, nr. 10(214), oct. 2013. [citat 21 ianuarie 2017]. Disponibil în Internet: [4]

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z