Difference between revisions of "Centru"

Line 11: Line 11:
 
În vremea lui Mihail Sturza a  fost înființată o comisie de înfrumusețare a orașului care a împărtit strada și a parcelat-o, extinzând-o. La acea vreme, strada Domnească se  întindea din  centrul orașului și până la Gradina Publică. În 1910, strada care se întindea de la [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Gr%C4%83dina_Public%C4%83 '''Grădina Publică'''] până spre actualul [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Parcul_%E2%80%9ECarol_I%E2%80%9D '''Parc Carol I'''] se numea Calea Bârladului. După  1910 s-a numit bulevardul Carol. După  1948  strada ce se întindea din centru până la Gradina Publică se numea  strada Republicii, iar cea de la Gradina Publică și până la Parcul  Carol I -  Bulevardul Republicii. În 1968, cele  două artere s-au unit și au primit denumirea de strada Republicii.
 
În vremea lui Mihail Sturza a  fost înființată o comisie de înfrumusețare a orașului care a împărtit strada și a parcelat-o, extinzând-o. La acea vreme, strada Domnească se  întindea din  centrul orașului și până la Gradina Publică. În 1910, strada care se întindea de la [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Gr%C4%83dina_Public%C4%83 '''Grădina Publică'''] până spre actualul [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Parcul_%E2%80%9ECarol_I%E2%80%9D '''Parc Carol I'''] se numea Calea Bârladului. După  1910 s-a numit bulevardul Carol. După  1948  strada ce se întindea din centru până la Gradina Publică se numea  strada Republicii, iar cea de la Gradina Publică și până la Parcul  Carol I -  Bulevardul Republicii. În 1968, cele  două artere s-au unit și au primit denumirea de strada Republicii.
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
În 1912 s-a instalat statuia lui [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Statuia_lui_Costache_Negri '''Costache Negri'''] , în zona centrală  a orașului. Practic în aceasta zonă se intersectau șase străzi.  Este vorba de strada Domnească, strada Mare, strada  Independenței,  strada Brăilei, strada Brașoveni și strada Mavramol. Statuia lui  Costache Negri era amplasată cu fața spre strada Domnească.
+
În 1912 s-a instalat [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Statuia_lui_Costache_Negri '''statuia lui Costache Negri'''] , în zona centrală  a orașului. Practic în aceasta zonă se intersectau șase străzi.  Este vorba de strada Domnească, strada Mare, strada  Independenței,  strada Brăilei, strada Brașoveni și strada Mavramol. Statuia lui  Costache Negri era amplasată cu fața spre strada Domnească.
  
Sectorul de stradă ce era cuprins între statuia lui [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Statuia_lui_Costache_Negri '''Costache Negri''']  și strada spre universitate era partea comercială a arterei.  Aici  existau cele mai multe magazine, crâșme și prăvălii. Trecând de aceasta zona de  delimitare, se putea intra în partea rezidențială  a străzii.  Aici se aflau sediul  Prefecturii, a Curții de Apel și a Institutului Notre Dame de Sion (actuala  Facultate de Mecanică). În 1944, porțiunea de  stradă cuprinsă între actualul [https://migl.ro/ '''Muzeu de Istorie'''] și până în dreptul Palatului  Simion  Gheorghiu a fost complet distrusă de trupele nemtești. Practic aceasta  zonă a fost dinamitată și nici o clădire nu a fost salvată. Imediat  după război,  după 1945, s-a început reconstruirea clădirilor și  refacerea  străzii.  <ref> Mihalascu, Daniel, Constantin, Ilie „Comorile neştiute ale Galaţiului : Strada Domnească de ieri şi de azi (I)”, în ''Monitorul Social'', nr. 9, 7 iun. 2004, p. 2-5</ref>
+
Sectorul de stradă ce era cuprins între [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Statuia_lui_Costache_Negri '''statuia lui Costache Negri''']  și strada spre universitate era partea comercială a arterei.  Aici  existau cele mai multe magazine, crâșme și prăvălii. Trecând de aceasta zona de  delimitare, se putea intra în partea rezidențială  a străzii.  Aici se aflau sediul  Prefecturii, a Curții de Apel și a Institutului Notre Dame de Sion (actuala  Facultate de Mecanică). În 1944, porțiunea de  stradă cuprinsă între actualul [https://migl.ro/ '''Muzeu de Istorie'''] și până în dreptul Palatului  Simion  Gheorghiu a fost complet distrusă de trupele nemtești. Practic aceasta  zonă a fost dinamitată și nici o clădire nu a fost salvată. Imediat  după război,  după 1945, s-a început reconstruirea clădirilor și  refacerea  străzii.  <ref> Mihalascu, Daniel, Constantin, Ilie „Comorile neştiute ale Galaţiului : Strada Domnească de ieri şi de azi (I)”, în ''Monitorul Social'', nr. 9, 7 iun. 2004, p. 2-5</ref>
  
  

Revision as of 08:54, 8 September 2022