Constantin Ressu
Om politic, avocat, primar al Galaţiului
- „Nu-mi plac căile piezişe... mie-mi place vorba dreaptă şi francă.”
Prezentare
- Constantin Ressu s-a născut într-o familie de macedoneni din regiunea Epirului, tatăl său, Alexis Rhesus, împreună cu soţia sa Elena, refugiindu-se la Iaşi, pentru a scăpa de persecuţiile la care erau supuşi macedoromânii de către stăpânirea otomană. Familia, ce purta numele legendarului rege trac Rhesus, s-a stabilit în judeţul Tutova, acolo unde a văzut lumina zilei viitorul primar al Galaţiului.
- Fire artistică, cu înclinaţii spre pictură, transmise ulterior fiului său, renumitul pictor Camil Ressu, Constantin Ressu îşi câştiga existenţa în perioada vacanţelor din studenţie manifestându-și o altă latură artistică, alături de o trupă de actori ce cutreiera Moldova, în căutarea succesului.
- Personalitate importantă a lumii politice, Constantin Ressu a fost avocat, judecător şi procuror la Galaţi, deputat de Covurlui în Parlamentul ţării, prim-ajutor de primar şi, în patru rânduri, primar al oraşului Galaţi.
- Pe parcursul mandatelor sale, Constantin Ressu a stăruit permanent pentru modernizarea şi înfrumuseţarea oraşului, printre realizările sale numărându-se pavarea celor mai importante artere ale oraşului, realizarea trotuarelor de bazalt pe strada Domnească, modernizarea Pieţii „Costache Negri”, construirea abatorului, împrejmuirea cimitirului cu ziduri şi porţi de fier, reorganizarea serviciului de curăţenie a oraşului, introducerea iluminatului cu gaz şi construirea primei şcoli de stat. Deosebita atenţie acordată peisajului urbanistic gălăţean a fost demonstrată prin extinderea şi înfrumuseţarea Grădinii Publice, a Parcului Central, cât şi prin plantarea teilor de pe strada Domnească, deveniţi un element emblematic al oraşului.
- Realizările edilitare ale primarului Ressu au fost apreciate inclusiv de ziarele centrale, care considerau că primăria gălăţeană face „minuni de activitate pentru înfrumuseţarea oraşului”, printre acestea numărându-se „grădina publică din centrul oraşului, aranjată în gustul grădinelor oraşelor mari din occident” în care se putea asculta în fiecare seară fanfara militară, iar „parcul oraşului”, actuala Grădină Publică, era comparat cu Bois de Boulogne din Paris, cu Prater din Viena sau cu Hyde-Park din Londra.
- Aprecierea de care se bucura Constantin Ressu este exprimată şi prin cuvintele fondatorului bibliotecii, istoricul V. A. Urechia, care, cu prilejul inaugurării Bibliotecii „V.A. Urechia”, l-a numit „Şoltuzul modern al Galaţilor”.
- Chipul său, dăltuit în piatră, priveşte astăzi, peste timp, de pe monumentul funerar din Cimitirul Eternitatea, amintind gălăţeni lor de personalitatea omului politic „cu mult bun simţ şi cu judecată sănătoasă” care a Cârmuit odinioară destinele oraşului.
Constantin Ressu pictat de fiul său, Camil Ressu[1]
Biografie
- Data şi locul naşterii: 5 noiembrie 1845, sat Cărăpceşti, com. Corod, jud. Galaţi
- Data şi locul decesului: 4 martie 1896, Galaţi
- Studii:
- Şcoala elementară la Bârlad;
- Liceul la Iaşi;
- Facultatea de Drept din Iaşi (doar 2 ani);
- Facultatea de Drept din cadrul Universității Libere din Bruxelles (Université Libre de Bruxelles), finalizată cu titlul de doctor în drept (5 apr. 1873).
- Activitate socio-profesională:
- funcţionar la Cahul, în Basarabia (1869);
- a fost numit procuror la Galaţi (1873);
- a lucrat ca avocat al statului la Huşi, Piteşti şi Galaţi, până în 1876;
- a inaugurat Tipografia „Dacia”, unde a editat ziarul Poşta, fondat împreună cu Moise N. Pacu (17 iul. 1880 – 15 oct. 1885);
- a fost ales membru al Consiliului Comunal al oraşului Galaţi (23 ian. 1883 – 8 iun. 1883), fiind ales şi în funcţia de prim-ajutor de primar (8 febr. 1883);
- preşedinte al Societăţii „Prutul” (înfiinţată în 1885);
- a fost ales de patru ori primar al oraşului Galaţi: 20 nov. 1886 – mart. 1887; 8 iul. 1888 – 23 aug. 1888 (preşedinte de Comisie Interimară); 23 aug. 1888 - sept. 1890; sept. 1890 - 17 febr. 1891; 27 sept. 1894 – oct. 1895;
- a fost ales deputat în Parlamentul României din partea judeţului Covurlui, după ce s-a încercat eliminarea sa din cursa politică şi invalidarea pe motiv că nu ar fi fost român (1888-1895);
- a decis construirea Şcolii pentru fete nr. 3 „Elena Doamna” din Valea Oraşului (strada Portului), prima şcoală a cărei construcţie a fost finanţată din bugetul primăriei (1889);
- a desfiinţat vechile pescării din Piaţa Negri, devenite un focar de infecţie şi a modernizat piaţa, construind gherete noi şi pavându-i străzile;
- a fost unul dintre susţinătorii principali ai construirii liniei ferate Galaţi-Bârlad, prin activitatea sa parlamentară contribuind la accelerarea începerii construirii acestei linii devenită o importantă cale de transport a mărfurilor din Moldova, spre porturile dunărene Brăila şi Galaţi;
- a înfiinţat Fabrica cu aburi pentru obiecte de tinichea şi produse chimice „Greerul”.
Note
- ↑ ENESCU, THEODOR. C. Ressu : [Album]. Bucureşti: Meridiane, 1984, p. 217.
Fişier de autoritate
Surse
- TOPORAŞ, CAMELIA; IRIMIA, ROCSANA; BADEA, OTILIA; BEZMAN, TENA; BUTE, MIHAELA. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011, Galaţi, Axis Libri, 2013.
Referinţe
- Corneliu Stoica: „Om cu profunde convingeri democratice, pe care şi le-a exprimat direct şi energic... Constantin Ressu rămâne o figură luminoasă de intelectual strâns legat de Galaţi, care a ştiut să ia atitudine dârză atunci când a fost în joc dreptatea, aducându-şi din plin contribuţia la propăşirea economică, urbanistică şi socialculturală a oraşului în care a trăit.”
