Oancea
Date monografice
- Toponimicul „ gura Oancii”, adică confluenţa pârâului Oancea cu Prutul, apare pentru prima dată, într-un vechi document istoric (anul 1521, aprilie 20) acolo unde se află astăzi comuna Oancea. Numele de Oancea poate fi numele unui oştean, a unui călător, poate a unui dregător din vremea sau înaintea lui Ştefan cel Mare etc. Prima atestare documentară găsită deocamdată, în care „satul de la gura Oancii” apare cu numele de Oancea este datată 1588 februarie 26, de la domnitorul Petru Voevod Şchiopul (1582-1592). În secolele XVII-XVIII, satul Oancea apare frecvent în jurnalele de călatorie ale unor străini, care au strabătut Moldova. Satul Oancea apare în mai toate hărţile vechi, începând cu prima hartă a Moldovei, alcătuită de Dimitrie Cantemir, terminată în 1716 şi publicată în 1737.
- Oancea este situată pe malul drept al râului Prut, la 57 km nord de oraşul Galaţi şi la 7 km vest de oraşul Cahul din Republica Moldova. Poziţia satului este pitorească, case aşezate pe cele 2 coline despărţite de pârâu, care coboară până aproape de malul Prutului. La est se învecinează cu râul Prut, graniţa actuală între România şi Republica Moldova, la sud comuna Vlădeşti, la vest cu satul Roşcani şi la nord cu satul Rogojeni.
- Comuna Oancea este alcătuită din două sate: Oancea (centrul comunei) şi Slobozia Oancea, care, spre deosebire de Oancea (vechi sat răzăşesc, format din ţărani liberi, mici propietari de pământ), este un sat mult mai tânăr de clăcaşi, care ia fiinţă ca slobozie (sat înfiinţat pe loc pustiu sau depopulat după fuga locuitorilor) pe moşia Oancea a boierului Constantin Onu, fost medelnicer la curtea domnească. Satul s-a înfiinţat după toate probabilităţile în perioada 1830-1860.
- Cu o suprafaţă totală de 5050 ha, moşia comunei Oancea este situată în partea sudică a podişului Moldovei, parte cunoscută şi ca podişul Bârladului, la interferenţa Câmpiei Covurlui cu dealurile Fălciului. Clima este temperat-continentală cu veri călduroase şi ierni friguroase.
- Pe teritorul comunei se află două bălţi mari: Şovârca, la nord de Oancea (cca 200ha) şi balta Maicăş (400ha) la sud de Slobozia Oancea, amândouă formate din vărsăturile Prutului.
- Populaţia este în număr de 2650 persoane (de la ultimul recensământ), din care 2380 în Oancea şi 270 în Slobozia. Activitatea de bază a acestora, începând cu cele mai vechi timpuri, a fost şi a rămas agricultura şi creşterea vitelor.
- Din datele statistice ale învăţământului primar din Oancea, aflăm că a funcţionat o şcoală de băieţi şi o şcoală de fete, apoi una mixtă. Din arhive, mai aflăm că prin anii 1904-1906 în comună exista o bibliotecă, iar în 1927 chiar un Cămin Cultural.
- În comună au fost ridicate patru monumente istorice, pentru cinstirea memoriei eroilor din această localitate: Cimitirul Eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, Troiţa lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Monumentul Eroilor căzuţi în Războiul pentru Independenţă (1877) şi Primul Război Mondial (1916-1918), Monumentul Eroilor Onceni căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.
- Sursa: Marin, Gheorghe Anton. Monografia comunei Oancea - Galaţi. Braşov : Editura Lux Libris, 1999; Nistor, Bogdan. Dascălii navetişti, traşi în ţeapă cu deconturile [online]. În: Adevărul : Stiri din Galati [online]. [citat 15 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.adevarul.ro/locale/galati/Dascalii_navetisti-trasi_in_teapa_cu_deconturile_0_263373785.html.
Primăria OANCEA
Date contact:
- Adresa: loc. Oancea, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807235
- Telefon: 0236/343011, 343104
- Fax: 0236/343011
- E-mail: primariaoancea@yahoo.com
- Site: http://primariaoancea.ro
Biblioteca
- În comuna Oancea, a existat o bibliotecă între anii 1904-1906, conform unor documente din arhivă. Între anii 1960-1961 a fost construit, prin muncă voluntară, un Cămin Cultural spaţios, cu o sală de cinema şi o bibliotecă. În prezent, biblioteca funcţionează în incinta Căminului Cultural. În fiecare an, sunt achiziţionate cărţi, în prezent existând un număr de 10.459 volume. La sfârşitul anului 2008, erau înscrişi un număr de 290 de utilizatori, din care 242 activi.
- Una din cele mai cunoscute activităţi, devenită tradiţie, este "Hora satului", la care au participat invitaţi de seamă, printre care şi Ansamblul "Rapsozii Botoşanului" împreună cu Daniela Condurache şi Sofia Vicoveanca.
frameless| frameless frameless frameless
- Bibliotecari :
- Călin Evdoca (1961-1974)
- Lazăr Mircea (1974-1980)
- David Jenica (1980-1987)
- Chitiga Măndiţa (1987-1991)
- Bibliotecar:
- SÂRBU Neculina
Experienţă profesională:
- Bibliotecar Biblioteca Comunală Oancea (din 1991).