Revision as of 05:18, 7 December 2009

Date monografice

Comuna Brăhăşeşti se învecinează astfel: la nord, judeţul Vrancea, la sud comuna Ţepu, la est comuna Gohor şi la vest comuna Buciumeni. Comuna Brăhăşeşti are legături rutiere prin DJ 241 A, care face legătura cu judeţul Vrancea şi comuna Gohor, iar prin DJ 241 G face legătura cu comuna Ţepu. Comuna Brăhăşeşti, compusă din satele : Brăhăşeşti, Toflea, Corcioveni şi Cosiţeni este situată în nordul judeţului Galaţi.

Cele patru aezari cuprinse inca in marele Podis al Moldovei, sunt situate in extremitatea sa sudica, la vest de Lunca Barladului. Daca relieful teritoriului Galati coboara de la nord catre sud, din Podisul Covurlui pana la Dunare si in Campia Siretului, Comuna Brahasesti apartine acelui tinut ondulat din nord, numit Colinele Tutovei. Se afla de fapt la poalele dinspre sud ale dealurilor, intre Lunca Tecuciului si cea a Siretului, la altitudini de cca. 150 metri, pe firul unor mici rauri si cca. 250 metri de varful dealurilor.

Relieful fiind brazdat de versanti si vai cu parauri, are un aspect destul de pronuntat, pe care fenomenul de eroziune si ravenare a apelor de suprafata le accentueaza frecvent. Astfel relieful are un caracter liniar, in care culmile paralele sunt taiate de versanti cu rape destul de abrupte. Dealurile sunt in general acoperite de teren arabil, pasuni si vii. Reteaua hidrografica este tributara raului Barlad, prin colectorii : Paraul Valea Boului, Berheci, Zeletin. Satele componente se impart in doua grupuri : Brahasesti si Toflea in stanga si Cositeni si Corcioveni in dreapta Luncii Berheciului. Vechile documente arată aceste sate ca fiind formate de răzeşi, ţărani liberi, stăpâni în devălmăşie a unei moşii rămasă de la un străbun comun. Satul Itovăneşti amintit în octombrie 1491 se învecina cu satul Mălăieşti, ambele formează astăzi satul Brăhăşeşti, numit astfel de la Zaharia Brăhaşul, „paharnicul doamnei”. În 1528, urmaşii lui Zaharia Brăhaşul vând cele 2 sate lui Glăvan, pisarul domnului Petru Rareş. Satul Corcioveni este atestat în septembrie 1808 într-o carte de judecată pentru moşia satului şi aparţinea de ţinutul Tecuci. Numele acestuia provinde de la substantivul „cociorvă” care însemna unealta cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptor. Cosiţeni este atestat documentar la 2 mai 1546, iar numele acestuia avea în trecut 2 sensuri diferite; „şuviţă de păr” şi „borceag”, adică măzăriche. Numele satului Toflea provine de la cel al neamului răzeşilor Toflea, derivat din „Teofan – arătarea lui Dumnezeu”. Într-un document din 1620, este amintit un Toflea cel Bătrân care a ctitorit şi o mănăstire, probabil pe la începutul secolului al XVI-lea. Urmaşul lui Toflea cel Bătrân a fost uşerul Toflea care după precizările unui document din 1581 a avut un fecior şi 2 fete, Dina şi Anghelina. În 1819, moşia Toflea a fost vândută vornicului Mihai Sturdza, vânzare care a provocat mai multe proteste ale lui Costache Conachi care cumpărase încă din 1810 părţi din această moşie şi se bucura de dreptul întâietăţii. Protestele i-au fost de folos lui Conachi care răscumpără moşia Toflea cu 6000 de galbeni, dar la 7 mai 1836 o vinde locuitorilor din Brăhăşeşti.

Suprafata teritoriului administrativ : 3571 ha Suprafata agricola : 3141 ha Suprafata teritoriului intravilan : 482 ha Populatia : 8403 Comuna Brahasesti are o functie predominant agricola, insotita intr-un plan secundar de cresterea animalelor, in general insa doar pentru uzul propriei gospodarii. Produsele agricole sunt in proportie mai mare decat cele animaliere, valorificate pe piata libera, din localitatile invecinate mai mari. Un oarecare dezavantaj il prezinta distanta de pietele urbane cu cerere mai importanta. Puterea economica a comunei se datoreaza micii productii private, agricole si zootehnice.

Primăria BRĂHĂŞEŞTI

Date contact:

Adresa:

Primar

Viceprimar

Secretar

Contabil

Biblioteca