Difference between revisions of "Călin Popovici"

Autograf Călin Popovici

„Fericirile” cu care se laudă oamenii sun atât de felurite încât vorbind de calea noastră nu trebuie să-i dăm un țel atât de puțin precis, fericirea, concepută atât de contradictoriu de oameni.

Prezentare

Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot

Premonitoriu sau nu, profesorul Călin Popovici s-a născut pe 4 octombrie la Galați, în aceeași zi și lună în care va avea loc, 47 de ani mai târziu, lansarea primului satelit artificial din lume, Sputnik 1, de orașul copilăriei legându-l „începuturile pasiunii mele pentru astronomie, când, încă din cursul inferior al liceului, cu un ochean și apoi cu o mică lunetă, scrutam cerul și tainele nopților”, așa cum mărturisea peste ani.

Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandi” din Galați, şef de promoţie, a fost cel care la terminarea cursurilor a adresat cuvântul de mulţumire din partea elevilor liceului profesorului Constantin Calmuschi, director şi dirigintele clasei pe care o încheiase, discurs în care descoperim admiraţia şi recunoştinţa pentru profesorul său, dar şi credinţa cercetătorului de mai târziu, deja formată la finalul anilor de liceu, mulţumită educaţiei şi culturii de elită primite pe băncile şcolii.

Anii de liceu au fost pentru adolescentul deja interesat de lumina soarelui, teoria relativității și stele variabile, fundamentul unor vaste cunoștințe din domeniile matematicii, fizicii, astronomiei, astrofizicii, filosofiei pe care și le-a dezvoltat ulterior atât la Lyon, la Societatea Astronomică Franceză unde fusese invitat, cât și la Facultatea de Științe, Secția matematică din București, la cea de Filosofie și apoi la Observatoarele astronomice din Germania și Polonia.

Contribuţiile profesorului Călin Popovici în domeniul astronomiei şi astrofizicii au fost deosebit de apreciate, atât în țară, cât și în străinătate, remarcându-se prin diversitatea direcţiilor de cercetare. Astfel, au fost publicate şi recunoscute metodele sale de control în geodezia prin sateliţi, de determinare a centrului de masă al Pământului de triangulaţie cosmică, o metodă nouă pe care a aplicat-o la mişcarea de translaţie a Soarelui în raport cu stelele vecine, o metodă extinsă la determinarea convergenţelor curenţilor de stele şi a roiurilor meteorice, o metodă, cu aplicaţiile ei, pentru fotometria nebuloaselor şi roiurilor stelare. A avut, de asemenea, contribuţii originale în Fizica solară şi solar terestră, a făcut observaţii de stele variabile şi a iniţiat şi organizat observaţii de fotometrie fotoelectrică.

În afară de contribuţiile originale şi de introducerea unor concepte şi idei noi, una dintre cele mai însemnate laturi ale activităţii lui Călin Popovici a fost „iniţierea şi dezvoltarea unor noi sectoare de cercetare astronomică la noi în țară, în special în domeniul astrofizicii și cercetărilor spațiale, îndrumând tineretul spre aceste ramuri ale cercetării, cu o mare dezvoltare în lumea astronomică contemporană și de mari perspective în viitor

Călin Popovici a fost cel care a pus bazele cercetărilor de astrofizică din România, contribuind la includerea României în programele Comitetului Internațional de Cercetări Spațiale (COSPAR) și unul dintre colaboratorii de prestigiu ai Dicționarului Enciclopedic Român, al Micului dicționar enciclopedic și al Dicționarului de astronomie și astronautică.

Ca semn al aprecierii contribuţiilor sale la dezvoltarea astronomiei în România, astroclubul din cadrul Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galaţi poartă numele marelui astronom gălăţean.

Vasta activitate a profesorului Călin Popovici, desfășurată de-a lungul anilor în slujba astronomiei, a învățământului și culturii, apreciată de cele mai înalte foruriinternaționale de profil, a fost recunoscută în 1990 prin acordarea post-mortem a titlului de membru al Academiei Române, continuând să fie admirată și folosită drept fundament pentru noile cercetări și descoperiri de către cei care i-au urmat drumul... către stele.

Biografie

Data şi locul naşterii: 4 octombrie 1910, Galaţi

Data şi locul decesului: 16 ianuarie 1977, București

Studii:

• Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi promovat „cu laudă”, şef de promoţie (diriginte profesor Constantin Calmuschi) (1928);
• student la Lyon (primele două luni ale anului universitar 1928-1929) la invitaţia lui Henri Grouiller, astronom adjunct la Observatorul din Lyon;
• Facultatea de Științe, Secția matematică din cadrul Universității din Bucureşti (1928-1932);
• a urmat, pentru scurt timp, cursurile Facultăţii de Filosofie din București (1930-1932);
• Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București (1932);

Activitate socio-profesională:

• suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti, nou înfiinţată (1918);
• funcţionară la Societatea petrolieră „Astra Română” din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
• ată la Clinica Universitară din Cluj (ian. 1948).

Performanţe:

• i Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).

Distincţii - Decoraţii:

(post-mortem) al Municipiului Galaţi (apr. 2017);

• titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Bârlad (mai 2017).

Note

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.

Resurse electronice

• ANGHEL, COSTIN. Smaranda Brăescu, eroina. În: Suplimentul Jurnalului Naţional [online] : Ediţie de Colecţie : Oameni de legendă, 11 apr. 2005 : fotogr. [citat 21 mai 2009]. [1]

• TURTURICĂ, SORIN. Smaranda Brăescu a cucerit America printr-un salt cu paraşuta. În: Historia [online]. [2]
• [Women pilots at an all American air meet] : [graphic]. În: Florida Photographic Collection [online]. [citat 19 februarie 2020]. [3]

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z