Difference between revisions of "Cuca"

(Date monografice)
(Date monografice)
Line 3: Line 3:
  
  
:Comuna Cuca este aşezată în partea de sud-est a României, în Podişul de Jos al Moldovei, fiind parte componentă a judeţului Galaţi (fost Covurlui).
+
Comuna Cuca este aşezată în partea de sud-est a României, în Câmpia Înaltă a Covurluiului, fiind parte componentă a judeţului Galaţi. Suprafaţa este de 4.464 ha, iar populaţia de 2.877 locuitori.
Coordonatele geografice sunt: 45°44' latitudine nordica si 27°54' latitudine estica.  
+
Primele urme de locuire în perimetrul actualei comune sunt atestate de existenţa urmelor aşezărilor neolitice şi a civilizaţiei geto-dacice. Cercetările arheologice făcute începând cu anul 1950 în zona Valului lui Athanaric au scos în evidenţă următoarele :
Constructia locuintelor (caselor) taranilor din comuna sunt amplasate de o parte si de alta a paraului sec Lozova si a cailor de comunicatie ce intersecteaza si strabat localitatea (Galati-Cuca-Baleni, Cuca-Rediu, Cuca-Fartanesti si Cuca – sat Lupele, care apartine de comuna Pechea) si majoritatea sunt orientate fie cu fata la Rasarit, fie la Soare Apune.
+
I. In zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei s-au descoperit urmele unei aşezări din perioada târzie a epocii bronzului.  
2. DATE STATISTICE
+
II. Tot pe acelaşi pârâu, în satul Cotroş, în dreptul casei lui Ghiţă Lupu s-a găsit o monedă de argint din anul 216 e.n de la Caracalla, descoperire care ne face credem aici a fost o aşezare a dacilor liberi.  
a) Echiparea teritoriului
+
III. La Fantâna lui Panait sau Rediul Cucului s-a descoperit o aşezare şi o necropolă din sec. al IV-lea e.n., care se întinde în curţile şi grădinile locuitorilor. În această zonă se mai găsesc şi dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n.  
Suprafata totala 3.698 ha
+
IV. În perimetrul comunei Cuca se găsesc mai mulţi tumuli. O altă mărturie arheologică de pe aceste meleaguri este chiar şi Valul lui Athanaric – anul 375 e.n.
Locuinte (case) 1.211
+
Urme de vieţuire omenească pe aceste meleaguri au existat din cele mai vechi timpuri, însă denumirea toponimică de Fântâna lui Cucu este atestată abia pe la mijlocul sec. al XV-lea prin cartea de cancelarie dată de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta dă şi întăreşte lui Cernat Ploscaru şi fratelui său Ştefu mai multe sate, între care şi Fântâna Cucului – care s-a dovedit de către istorici a fi comuna Cuca de astăzi.
b) Populatia 2.877 locuitori
+
În secolul următor, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rareş al Moldovei emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supuşilor cum a miluit şi a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârşia Lozovei, la Fântâna Cucului sub Dumbravă, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian şi Danciu Bursuc cu obligaţia de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei.
 
+
În legătură cu numele de Fântâna lui Cucu au circulat mai multe legende populare. Una din ele  povesteşte că numele de Cuca vine de la căciula domnească care se numea cucă. Se spune ca Petru al Răreşoaiei  în drumurile sale, când făcea negoţ cu peşte, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea situată la nord de localitatea noastră şi care poartă numele de Rareş şi astăzi, şi-ar fi pierdut cuca domnească, de unde şi-a luat denumirea satul care dăinuie până astăzi.
c) Unitati de invatamant:
+
O altă legendă transmisă tot din bătrâni şi care este cunoscută şi în unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune denumirea actuală a comunei vine de la rediul Cucului, un desiş de pădure ce porneşte din spatele cimitirului bisericii şi coboară la fântânile de lângă primăria Cuca.
Scoli 1
+
Versiunea cea mai sigură şi acceptată de mai mulţi cercetători şi istorici, ne arată că această denumire vine de la un anume Cucu, care a venit în transhumanţă de dincolo de Carpaţi  de la izvoarele Oltului.
Gradinita pentru copii 1
 
Biblioteca scolara 1
 
d) Unitati de cultura:
 
Caminul culural 1
 
Biblioteca comunala 1
 
 
 
j) Unitati de cult crestin ortodox:
 
Biserica “Sf. Voievozi” - Cuca 1
 
Biserica “Sf. Imparati” - Slobozia 1
 
Biserica “ Sf. Maria Mica” - Cotros 1
 
k) Sate componente
 
Cuca
 
Slobozia Ventura (Venturoaia)
 
Cotros (Cotu Ros)
 
 
 
 
 
3. DATE ISTORICE
 
 
 
Primele urme de locuire in perimetrul (mosia) actualei comune sunt atestate de existenta urmelor asezarilor neolitice si a civilizatiei geto-dacice.
 
Cele cateva puncte arheologice descoperite aici si luate in evidenta de Muzeul de Istorie Galati, sectia arheologie, asteapta sa fie investigate si cercetate, fiind in acest sens sigura scoaterea la iveala a mai multor necunoscute.
 
Cercetarile arheologice facute incepand cu anul 1950 de catre mai multi cercetatori precum Radu Vulpe, P. Dambovita, Prof. Brudiu, in special in zona Valului lui Athanaric (rex vizigot) au scos in evidenta urmatoarele :
 
I. In zona albiei majore a paraului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de scoala generala, s-au descoperit urmele unei asezari din perioada tarzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se afla la o adancime de trei metri si este observabil in albia paraului, prezentandu-se sub forma unui strat de cenusa cu oase si fragmente de ceramica. Dintr-o groapa menajera, situata la o adancime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brau continuu sub gura vasului”, precum si o ceasca de forma globulara, care a avuttoarta suprainaltata (acest nivel arheologic apatine culturii Coslogeni, iar materialele in disutie au fost investigate de cercetatorul Sebastian Moritz de la Institutul de Arheologie Bucuresti).
 
II. Tot pe acelasi parau, in satul Cotros, in dreptul casei lui Ghita Lupu (Garbea) s-a gasit o moneda de argint din anul 216 e.n de la Caracalla, descoperire care ne face sa credem ca aici a fost o asezare a dacilor liberi in sec. al III-lea e.n. Determinarea a fost facuta de catre cercetatorul Bucur Mitrea – institutul de Arheologie Bucuresti.
 
III. La Fantana lui Panait sau Rediul Cucului, in apropierea unei bogate panze agvifere, s-a descoperit o asezare si o necropola din sec. al IV-lea e.n., care se intinde in curtile si gradinile locuitorilor Ghita M. Neculita, Tudor Iordache, Toader M. Neculita, Manole Tulug si Mihaluta Dumitru. In aceasta zona se mai gasesc si dovezi arheologice datand din sec. al X-lea e.n. Si sunt in legatura cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fantana lui Panait, in gradinile localnicilor, se gasesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n.
 
IV. Deasupra Rapei Rosii pe panta inclinata dintre marginea satului si movila Arcari se gaseste o asezare din sec. al XV-lea e.n.
 
V. În perimetrul mosiei Cuca se gasesc mai multi tumuli(movile, mameloane) raspandite de-a lungul si de-a latul in intrega zona. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiste, Baleni, Arcari, Albina, Valea Tarinei (Movila de la via lui Mandita Cioc si Ion Sandu).
 
O alta marturie arheologica de pe aceste meleaguri este chiar si Valul lui Athanaric (rex vizigot) – anul 375 e.n.
 
Locuitorii comunei Cuca au pastrat mereu in memorie existenta a doua valuri cu santuri ce traversau drumul ce lega comuna noastra de Galati, de la est la vest, localizate in aceasta zona, numindu-le “la Traian” sau “Troienas”, atribuindu-le imparatului roman Traian.
 
Pe o portiune din comuna, valul nu este observabil si nu poate fi urmarit, in schimb apare pe latura de vest, in curtea locatarului Dumitru Benea, a carui casa se afla chiar pe val (conturul santului de la val se observa foarte bine in ravena, rapa lui Zanet).
 
La mijlocul secolului al XV-lea, cand se formeaza noile structuri statale (statele feudale romanesti), apar noi date despre localitatea Cuca. Este certa existenta si locuirea populatiei pe aceste meleaguri, insa datorita faptului ca documentele vremii, uricele, hrisoavele, cronicile, cartile de cancelarie etc. au fost distruse ori s-au pierdut, investigatiile, cercetarile si analizele se obtin anevoios.
 
Urme de vietuire omeneasca pe aceste meleaguri au existat din cele mai vechi timpuri, insa denumirea toponimica de Fantana lui Cucu este atestata abia pe la mijlocul sec. al XV-lea, iar cartea de cancelarie data de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, cand acesta da si intareste lui Cernat Ploscaru si fratelui sau Stefu mai multe sate, silisti, locuri in pustie intre care si Fantana Cucului – care s-a dovedit de catre istorici a fi comuna Cuca de astazi.
 
In secolul urmator, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rares al Moldovei (1527-1538 si 1541-1546) de la curtea din Barlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supusilor cum a miluit si a daruit un loc in pustie la Olteni, la obarsia Lozovei, la Fantana Cucului sub Dumbrava, adevaratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligatia de a face un sat cu tot ce trebuie pentru indestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei.
 
Aceasta marturie arata inca odata vechimea denumirii comunei Cuca.
 
In legatura cu numele de Fantana lui Cucu (Cuca de astazi) au circulat si mai circula si astazi mai multe legende populare transmise pe cale orala din generatie in generatie si care au ajuns si circula si in zilele noastre. Una din legende, spuse de batranii comunei, ne arata ca numele de Cuca vine de la caciula domneasca care se numea cuca. Se spune ca Petru al Raresoaiei (Maja), in drumurile sale, cand facea negot cu peste, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu paduri seculare. La un popas facut in padurea situata la nord de localitatea noastra si care poarta numele de Rares si astazi, si-ar fi pierdut cuca domneasca, de unde si-a luat denumirea satul care dainuie pana astazi.
 
O alta legenda transmisa tot din batrani si care este cunoscuta si in unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune ca denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desis de padure ce se afla in viroaga ce porneste din spatele cimitirului bisericii si coboara la fantanile de langa primaria Cuca.
 
In aceasta viroaga susura un izvoras, cu apa cristalina la care veneau cucii sa-si ostoiasca setea – cum femela cucului se chema cuca – asa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan in Dictionarul Limbii Romane, acest toponim a fost preluat si a dat denumirea localitatii. Aceasta denumire de rediu Cucului este trecuta si pe hartile militare folosite de armata romana in 1938-1945.
 
Versiunea cea mai sigura si acceptata de mai multi cercetatori si istorici, ne arata ca aceasta denumire vine de la un anume Cucu, care a venit in transhumanta de dincolo de Carpati (zona Bretcu de azi, jud. Covasna) de la izvoarele Oltului si nu de la colonistii din Valahia Mica (Oltenia de azi, asa cum se credea pana acum si locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit).
 
Odata ajunsi in aceasta zona bogata, cu terenuri manoase, paduri si fanete multe, si-au amenajat fantani pentru asigurarea apei necesare la adapatul animalelor, dar si pentru oameni.
 
Asa se face ca in zona de astazi cunoscuta sub denumirea de Fantana lui Cucu, stramosul nostru a amenajat o fantana (fantana in limba slavona inseamna izvor), un izvor drept adapatoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat si a dat numele localitatii de mai tarziu.
 
Am vazut de unde vine denumirea localitatii si ne-am convins ca rediul cucului, Fantana Cucului, asa cum ni s-a transmis pe cale orala, este argumentat cu dovezi indubitabile – care arata denumirea acestor locuri. Formarea si concentrarea populatiei in comunitati mici in perioada feudalismului dezvoltat cu privire la Cuca este strans legata de a doua domnie a lui Petru Rares 1541-1546.
 
De altfel, zona de jos a Moldovei, tinutul Covurluiului si in special drumul care trece prin Cuca, a fost calcat de mai toti domnitorii Moldovei care veneau cu firman de la Poarta sa ocupe tronul tarii sau a celor care au fost maziliti, imbarcati pe galioane, barcaze, corabii sau alte vase si plecau in surghiun catre Istambul pe la portul de la Dunare, Galati.
 
Asa se face si se stie sigur ca Petru Rares, la venirea a doua oara la domnie1541 februarie 9 cu ajutor turcesc, asa cum ararta D. Almas, “ trecuta pe la schela Galatilor” si s-a indreptat catre cetetea de scaun a Sucevei, folosind drumul Galati-Barlad-Suceava.
 
  
 
='''Primăria CUCA'''=                                                                                      
 
='''Primăria CUCA'''=                                                                                      

Revision as of 11:06, 12 October 2009

Date monografice

frameless frameless framelessframelessframeless


Comuna Cuca este aşezată în partea de sud-est a României, în Câmpia Înaltă a Covurluiului, fiind parte componentă a judeţului Galaţi. Suprafaţa este de 4.464 ha, iar populaţia de 2.877 locuitori. Primele urme de locuire în perimetrul actualei comune sunt atestate de existenţa urmelor aşezărilor neolitice şi a civilizaţiei geto-dacice. Cercetările arheologice făcute începând cu anul 1950 în zona Valului lui Athanaric au scos în evidenţă următoarele : I. In zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei s-au descoperit urmele unei aşezări din perioada târzie a epocii bronzului. II. Tot pe acelaşi pârâu, în satul Cotroş, în dreptul casei lui Ghiţă Lupu s-a găsit o monedă de argint din anul 216 e.n de la Caracalla, descoperire care ne face să credem că aici a fost o aşezare a dacilor liberi. III. La Fantâna lui Panait sau Rediul Cucului s-a descoperit o aşezare şi o necropolă din sec. al IV-lea e.n., care se întinde în curţile şi grădinile locuitorilor. În această zonă se mai găsesc şi dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. IV. În perimetrul comunei Cuca se găsesc mai mulţi tumuli. O altă mărturie arheologică de pe aceste meleaguri este chiar şi Valul lui Athanaric – anul 375 e.n. Urme de vieţuire omenească pe aceste meleaguri au existat din cele mai vechi timpuri, însă denumirea toponimică de Fântâna lui Cucu este atestată abia pe la mijlocul sec. al XV-lea prin cartea de cancelarie dată de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta dă şi întăreşte lui Cernat Ploscaru şi fratelui său Ştefu mai multe sate, între care şi Fântâna Cucului – care s-a dovedit de către istorici a fi comuna Cuca de astăzi. În secolul următor, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rareş al Moldovei emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supuşilor cum a miluit şi a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârşia Lozovei, la Fântâna Cucului sub Dumbravă, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian şi Danciu Bursuc cu obligaţia de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. În legătură cu numele de Fântâna lui Cucu au circulat mai multe legende populare. Una din ele povesteşte că numele de Cuca vine de la căciula domnească care se numea cucă. Se spune ca Petru al Răreşoaiei în drumurile sale, când făcea negoţ cu peşte, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea situată la nord de localitatea noastră şi care poartă numele de Rareş şi astăzi, şi-ar fi pierdut cuca domnească, de unde şi-a luat denumirea satul care dăinuie până astăzi. O altă legendă transmisă tot din bătrâni şi care este cunoscută şi în unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuală a comunei vine de la rediul Cucului, un desiş de pădure ce porneşte din spatele cimitirului bisericii şi coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. Versiunea cea mai sigură şi acceptată de mai mulţi cercetători şi istorici, ne arată că această denumire vine de la un anume Cucu, care a venit în transhumanţă de dincolo de Carpaţi de la izvoarele Oltului.

Primăria CUCA

Date de contact:

Adresa: loc. Cuca, jud. Galaţi
Cod poştal: 807100
Telefon: 0236/331124, 331012, 331006
Fax: 0236/331124
E-mail: www.cuca.ecomune.ro

Primar

NEGREA Gheorghe (n. 01.07.1943, com. Scoarţa, jud. Gorj)


Studii:

  • Institutul Agronomic Craiova, Facultatea de Horticultură
  • Curs de perfecţionare - „Producerea de seminţe, cereale şi plante tehnice”

Experienţă profesională :

  • Inginer agronom C.A.P Cuca (1966-1990)
  • Preşedinte Societatea Agricolă „Petru Rareş”, Cuca (1990-2008)
  • Primar comuna Cuca (din 2008).

Viceprimar

ŞTEFAN Costică (n. 11.11.1946, com. Cuca, jud. Galaţi)

Studii:

  • Şcoala profesională mecanici agricoli Şendreni

Experienţă profesională:

  • Primar comuna Cuca (1991-2000)
  • Viceprimar comuna Cuca (din 2008).

Secretar

MARIN Angelică (n. 01.09.1962, com. Cuca, jud. Galaţi)

Error creating thumbnail: File missing

Studii:

  • Liceul Industrial nr. 1 Galaţi
  • Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi - Facultatea de Drept - Administraţie Publică
  • Curs perfecţionare calculator
  • Curs de perfecţionare a cadrelor din administraţia publică locală
  • Curs Inspector Protecţie Civilă

Experientă profesională:

  • Contabil S.M.A. Cuca (1986-1990)
  • secretar primărie comuna Cuca (din 1990).

Contabil

FILOTE Liliana (n. 03.09.1977, com. Iveşti, jud. Galaţi)

Error creating thumbnail: File missing
Error creating thumbnail: File missing


Studii:

  • Liceul C.F.R. Galaţi
  • Facultatea de Ştiinţe Administrative Galaţi

Experienţa profesională:

  • Contabil primărie comuna Cuca.

Biblioteca

frameless frameless framelessframeless