Difference between revisions of "Frumuşiţa"
(→Primăria FRUMUŞIŢA) |
(→Date monografice) |
||
| Line 1: | Line 1: | ||
='''Date monografice'''= | ='''Date monografice'''= | ||
| − | :Comuna Frumuşiţa este | + | :Comuna Frumuşiţa este situată în sud-estul judeţului, la hotarul cu Republica Moldova, în Câmpia Înaltă a Covurluiului şi lunca Prutului. Cuprinde trei sate: Frumuşiţa, Ijdileni şi Tămăoani. Altitudinea în cuprinsul teritoriului său variază între 3 m şi 162 m în dealul Stâlpu. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 ° C. Se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Prutul, Chineja, Ijdileni şi Frumuşiţa. Suprafaţa teritoriului este de 10891 ha., populaţia fiind de 5280 locuitori. |
| − | + | :În rândul localnicilor circulă o legendă, care încearcă să explice numele satului Frumuşiţa, precum şi a celor vecine. Se povesteşte că în timpul lui Ştefan cel Mare sau Petru Rareş, într-o bătălie cu tătarii, a fost prinsă o „tătarcă” ce avea părul împletit în şuviţe subţiri. Domnitorul ar fi zis: „O, frumoasă cu şuviţe, chiar tătarcă dacă eşti, tu luceşti şi străluceşti”. De aici se crede că vine numele satelor Frumuşiţa, Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca şi Scânteieşti. Satul Frumuşiţa este atestat documentar la 22 ianuarie 1593, sub numele de Iureşti. Într-un plan al moşiei satului Ijdileni se arată că acesta se mărginea la nord, cu Iurieşti sau Frumuşiţa. Numele satului, după unele versiuni, provine de la stolnicul pe numele său Iurie, boier în sfatul domnitorului Roman Muşat. Alţii consideră că toponimul se datorează unei moşii, Frumuşelul, ce se afla la nord de Frumuşiţa. În anul 1730 condiţiile de trai şi de muncă erau foarte grele, satul fiind compus din ţărani clăcaşi şi ţigani robi aduşi pe moşia boierească. | |
| − | + | :În anul 1880 a existat o şcoală făcută din vălătuci. Primul învăţăţor a fost Costache Onose care, după puţin timp a plecat la Scânteieşti şi în locul lui a venit Dimitrie Hamza. În anul 1907 s-a construit şcoala din Ijdileni, iar în 1913 cea din Tămăoani. | |
| − | : | + | :*Satul Ijdileni este atestat documentar la 7 mai 1609, numele satului are la origine onomasticul „Ijdele” folosit în sat. La 9 aprilie 1829, Smaranda Conachi voia să răscumpere o parte din moşia satului, „bătrânul Ijdele”. |
| − | + | :*Satul Tămăoani este atestat documentar la 14 septembrie 1606. Se pare că toponimul este derivat din „Tamas”, forma maghiară a lui „Toma”, onomastic întâlnit frecvent în Moldova. | |
| − | :În anul 1880, în | ||
='''Primăria FRUMUŞIŢA'''= | ='''Primăria FRUMUŞIŢA'''= | ||
Revision as of 14:26, 13 November 2009
Contents
Date monografice
- Comuna Frumuşiţa este situată în sud-estul judeţului, la hotarul cu Republica Moldova, în Câmpia Înaltă a Covurluiului şi lunca Prutului. Cuprinde trei sate: Frumuşiţa, Ijdileni şi Tămăoani. Altitudinea în cuprinsul teritoriului său variază între 3 m şi 162 m în dealul Stâlpu. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 ° C. Se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Prutul, Chineja, Ijdileni şi Frumuşiţa. Suprafaţa teritoriului este de 10891 ha., populaţia fiind de 5280 locuitori.
- În rândul localnicilor circulă o legendă, care încearcă să explice numele satului Frumuşiţa, precum şi a celor vecine. Se povesteşte că în timpul lui Ştefan cel Mare sau Petru Rareş, într-o bătălie cu tătarii, a fost prinsă o „tătarcă” ce avea părul împletit în şuviţe subţiri. Domnitorul ar fi zis: „O, frumoasă cu şuviţe, chiar tătarcă dacă eşti, tu luceşti şi străluceşti”. De aici se crede că vine numele satelor Frumuşiţa, Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca şi Scânteieşti. Satul Frumuşiţa este atestat documentar la 22 ianuarie 1593, sub numele de Iureşti. Într-un plan al moşiei satului Ijdileni se arată că acesta se mărginea la nord, cu Iurieşti sau Frumuşiţa. Numele satului, după unele versiuni, provine de la stolnicul pe numele său Iurie, boier în sfatul domnitorului Roman Muşat. Alţii consideră că toponimul se datorează unei moşii, Frumuşelul, ce se afla la nord de Frumuşiţa. În anul 1730 condiţiile de trai şi de muncă erau foarte grele, satul fiind compus din ţărani clăcaşi şi ţigani robi aduşi pe moşia boierească.
- În anul 1880 a existat o şcoală făcută din vălătuci. Primul învăţăţor a fost Costache Onose care, după puţin timp a plecat la Scânteieşti şi în locul lui a venit Dimitrie Hamza. În anul 1907 s-a construit şcoala din Ijdileni, iar în 1913 cea din Tămăoani.
- Satul Ijdileni este atestat documentar la 7 mai 1609, numele satului are la origine onomasticul „Ijdele” folosit în sat. La 9 aprilie 1829, Smaranda Conachi voia să răscumpere o parte din moşia satului, „bătrânul Ijdele”.
- Satul Tămăoani este atestat documentar la 14 septembrie 1606. Se pare că toponimul este derivat din „Tamas”, forma maghiară a lui „Toma”, onomastic întâlnit frecvent în Moldova.
Primăria FRUMUŞIŢA
Date contact:
- Adresa: loc. Frumuşiţa, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807135
- Telefon: 0236/344510
- Fax: 0236/344611
- E-mail: primariafrumusita@yahoo.com
