Difference between revisions of "Ioan Brezeanu"

 
(6 intermediate revisions by 2 users not shown)
Line 1: Line 1:
 
<div style="text-align: justify;"> '''''Filolog, etnolog și profesor universitar'''''
 
<div style="text-align: justify;"> '''''Filolog, etnolog și profesor universitar'''''
[[File:Smaranda_autog_transp.png|thumb|Autograf Smaranda Brăescu]]
 
 
:::::'''''„Despre mine nu pot să vă spun eu. Întotdeauna când e vorba de o apreciere, eu mă raportez, în general, la ceea ce spun alții depre mine. Aceasta este pentru mine oglinda. Noi toți suntem oglindă pentru toți cei care scriu.”'''''
 
:::::'''''„Despre mine nu pot să vă spun eu. Întotdeauna când e vorba de o apreciere, eu mă raportez, în general, la ceea ce spun alții depre mine. Aceasta este pentru mine oglinda. Noi toți suntem oglindă pentru toți cei care scriu.”'''''
 +
[[File:Brezeanu autog.jpg|thumb|Autograf Ioan Brezeanu]]
  
 
== Prezentare ==
 
== Prezentare ==
[[File:21MAI189.JPG|thumb|Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot]]
+
[[ File:Brezeanu ion.jpg |thumb|'''IOAN BREZEANU''' - filolog, etnolog, profesor universitar]]
 
:S-a născut în perioada Primului Război Mondial, rămânând din primii ani de viaţă fără sprijin părintesc. Orfan de război, Ioan Brezeanu a fost crescut de bunicul său, fiind foarte ataşat de lumea satului tradiţional, pe care a părăsit-o cu greu pentru a urma liceul la Sibiu. Îşi aducea aminte, cu emoţia întoarcerii în trecut, de acei ani petrecuţi în atmosfera patriarhală a satului de altădată şi de momentul în care, încălţat în opinci, pleca în prima sa călătorie cu trenul pentru a da piept cu greutăţile vieţii de la oraş.
 
:S-a născut în perioada Primului Război Mondial, rămânând din primii ani de viaţă fără sprijin părintesc. Orfan de război, Ioan Brezeanu a fost crescut de bunicul său, fiind foarte ataşat de lumea satului tradiţional, pe care a părăsit-o cu greu pentru a urma liceul la Sibiu. Îşi aducea aminte, cu emoţia întoarcerii în trecut, de acei ani petrecuţi în atmosfera patriarhală a satului de altădată şi de momentul în care, încălţat în opinci, pleca în prima sa călătorie cu trenul pentru a da piept cu greutăţile vieţii de la oraş.
 
:După terminarea liceului, Ioan Brezeanu a plecat la Bucureşti cu gândul de a deveni profesor, în amintirile sale rememorând întotdeauna anii studenţiei marcaţi de prelegerile iluştrilor săi profesori: Nicolae Iorga, Ludovic Cosma, Ovid Densusianu, Simion Mehedinţi, Dimitrie Gusti, Nicolae Cartojan, Dumitru Caracostea, Petru P. Panaitescu, Dimitrie Russo, personalităţi ale culturii române care i-au insuflat atât pasiunea pentru cariera didactică, cât şi pentru cercetare, constituindu-se în  adevărate modele de urmat.
 
:După terminarea liceului, Ioan Brezeanu a plecat la Bucureşti cu gândul de a deveni profesor, în amintirile sale rememorând întotdeauna anii studenţiei marcaţi de prelegerile iluştrilor săi profesori: Nicolae Iorga, Ludovic Cosma, Ovid Densusianu, Simion Mehedinţi, Dimitrie Gusti, Nicolae Cartojan, Dumitru Caracostea, Petru P. Panaitescu, Dimitrie Russo, personalităţi ale culturii române care i-au insuflat atât pasiunea pentru cariera didactică, cât şi pentru cercetare, constituindu-se în  adevărate modele de urmat.
Line 61: Line 61:
 
:*Diplomă de Onoare şi Medalia jubiliară „50 de ani de învăţământ superior la Galaţi” (1978);
 
:*Diplomă de Onoare şi Medalia jubiliară „50 de ani de învăţământ superior la Galaţi” (1978);
 
:*Medalia „Virtutea Ostăşească” clasa a II-a (1985);
 
:*Medalia „Virtutea Ostăşească” clasa a II-a (1985);
:*Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-Al
+
:*Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945” (1995);
Doilea Război Mondial, 1941-1945” (1995);
+
:*Diplomă de Onoare a Asociaţiei Veteranilor de Război din România (2001);
:*Diplomă de Onoare a Asociaţiei Veteranilor de Război din România (2001).Titlul de „Profesor evidenţiat” acordat de Ministerul Învățământului;
 
:*Medalia Ostăşească, clasa I;
 
:*Diplomă de Onoare a Asociaţiei Internaţionale a Educatorilor pentruPacea Mondială;
 
 
 
== Note ==
 
<references />
 
  
 
== Fişier de autoritate ==
 
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/19431 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+
:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/19886 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
+
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011'', Galaţi, Axis Libri, 2013.
 
 
== Resurse electronice ==
 
:*'''ANGHEL, COSTIN'''. Smaranda Brăescu, eroina. În: ''Suplimentul Jurnalului Naţional'' [online] : Ediţie de Colecţie : Oameni de legendă, 11 apr. 2005 : fotogr. [citat 21 mai 2009]. [https://jurnalul.antena3.ro/stire-editie-de-colectie/smaranda-braescueroina-47266.html]
 
:*'''ANTONIU, DAN'''. Lăsaţi-mă să zbor! Smaranda Brăescu, fata cu capul în nori. În: ''Revista Art-Emis'' [online] : Personalităţi, 30 apr. 2017. [citat 18 februarie 2020]. [https://www.art-emis.ro/personalitati/lasati-ma-sa-zbor-smaranda-braescufata-cu-capul-in-nori]
 
:*'''L’audace d’une femme''' : [fotografie]. În: ''Paris soir'' [online], an. 9, nr. 2924, 8 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k7639229n/f6.highres]
 
:*'''D-ra Smaranda Brăescu a bătut recordul mondial feminin la aruncarea cu paraşuta, lansându-se dela 6000 m. înălţime''' : [fotografie]. În: ''Realitatea ilustrată'' [online], an. 5, nr. 246, 15 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P_III_852/1931/246_1931_0001.jpg]
 
:*'''IONIŢOIU, CICERONE'''. Brăescu, Smaranda : [fişă biografică]. În: ''Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar. Vol.1: Dicţionar A-B'' [online]. Bucureşti : Editura Maşina de scris, 2000. [citat 13 mai 2009]. [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_ab/ab/dictionarab_20.html]
 
:*'''Mademoiselle Smaranda Braescu vient de se jeter en parachute de 6.000 metres d’altitude, détenant le record mondial féminin en cette spécialité'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 13 mai 2009]. [http://pallas.cegesoma.be/pallas/servlet/gisc?vn=65960]
 
:*'''Miss Smaranda Braescu, fully equiped for her attempt, and ready to start'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?n=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
 
:*'''Miss Smaranda Braescu, sitting in the plane, from which she jumped with the parachute from a heigth of 6.000 metres, breaking the Women’s record in parachute-jumping'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online]: Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?rn=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
 
:*'''Paraşutista Smaranda Brăescu bate recordul mondial femenin de aruncare cu paraşuta : D-ra Brăescu ne povesteşte impresiile'''. În: ''Ilustraţiunea română'' [online], an. 3, nr. 42, 14 oct. 1931 : fotogr. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P-III-1360/1931/42/42-1931_0003.jpg]
 
:*'''SCORŢA, MONICA'''. Smaranda Brăescu. În: ''Facultatea de Inginerie Aerospaţială'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://www.aero.pub.ro/wordpress/index.php/ro/2017/11/11/smaranda-braescu-2/]
 
:*'''Smaranda Brăescu'''. În: ''Enciclopedia României'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu]
 
:*'''Smarandele României'''. În: ''Orizont aviatic'' [online], nr. 5, mart. 2003. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtualarad.net/orizont_aviatic/martie_2003/articol1/articol_1.htm]
 
:*'''TURTURICĂ, SORIN'''. Smaranda Brăescu a cucerit America printr-un salt cu paraşuta. În: ''Historia'' [online]. [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/smaranda-braescu-a-cuceritamerica-printr-un-salt-cu-parasuta]
 
:*'''[Women pilots at an all American air meet] : [graphic]'''. În: ''Florida Photographic Collection'' [online]. [citat 19 februarie 2020]. [https://www.floridamemory.com/fpc/reference/rc04825.jpg]
 
 
 
  
[[Category:Aviatori]]
+
:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

Latest revision as of 06:54, 10 August 2022

Filolog, etnolog și profesor universitar
„Despre mine nu pot să vă spun eu. Întotdeauna când e vorba de o apreciere, eu mă raportez, în general, la ceea ce spun alții depre mine. Aceasta este pentru mine oglinda. Noi toți suntem oglindă pentru toți cei care scriu.”
Autograf Ioan Brezeanu

Prezentare

IOAN BREZEANU - filolog, etnolog, profesor universitar
S-a născut în perioada Primului Război Mondial, rămânând din primii ani de viaţă fără sprijin părintesc. Orfan de război, Ioan Brezeanu a fost crescut de bunicul său, fiind foarte ataşat de lumea satului tradiţional, pe care a părăsit-o cu greu pentru a urma liceul la Sibiu. Îşi aducea aminte, cu emoţia întoarcerii în trecut, de acei ani petrecuţi în atmosfera patriarhală a satului de altădată şi de momentul în care, încălţat în opinci, pleca în prima sa călătorie cu trenul pentru a da piept cu greutăţile vieţii de la oraş.
După terminarea liceului, Ioan Brezeanu a plecat la Bucureşti cu gândul de a deveni profesor, în amintirile sale rememorând întotdeauna anii studenţiei marcaţi de prelegerile iluştrilor săi profesori: Nicolae Iorga, Ludovic Cosma, Ovid Densusianu, Simion Mehedinţi, Dimitrie Gusti, Nicolae Cartojan, Dumitru Caracostea, Petru P. Panaitescu, Dimitrie Russo, personalităţi ale culturii române care i-au insuflat atât pasiunea pentru cariera didactică, cât şi pentru cercetare, constituindu-se în adevărate modele de urmat.
Deşi s-a născut pe alte meleaguri şi a urmat studiile universitare în capitala ţării, Ioan Brezeanu a venit să practice profesia de dascăl în Galaţi, unde, începând din 1941, a lăsat urme de neşters în viaţa oraşului.
Profesorul Ioan Brezeanu a condus importante instituţii de învăţământ gălăţene, precum Liceul „Al. I. Cuza” sau Institutul Pedagogic, contribuind la fondarea Universităţii din Galaţi, al cărei rector a şi fost, numele lui fiind adesea alăturat apelativului de „întemeietor de şcoală”.
Vocaţia sa profesională, confirmată cu dăruire de-a lungul a zeci de generaţii, este susţinută de afirmaţia pe care o făcea la un moment dat profesorul Ioan Brezeanu: „După 40 de ani de activitate la catedră, dacă ar fi să-mi aleg încă o dată cariera, tot profesor m-aş face”.
Activitatea sa ştiinţifică s-a îndreptat în mod deosebit spre studiile de folclor literar, spre tradiţia populară de care se ataşase încă din anii copilăriei, orientându-şi cercetările spre demontarea afirmaţiei că Galaţiul ar fi „o pată albă pe harta folclorică a ţării”. Pentru aceasta, a desfăşurat ample cercetări în comunele şi satele din judeţele Galaţi, Brăila şi Vrancea, antrenându-şi studenţii într-o acţiune unicat în analele universităţii şi constituind o impresionantă arhivă de folclor, de circa 70 de volume şi mii de metri de benzi magnetice.
Ioan Brezeanu şi-a legat pentru totdeauna numele de istoria oraşului în care a trăit, atât prin dedicata activitate de cercetare a istoriei locale, cât şi prin intensa activitate didactică, fiind recunoscut ca un reprezentant de seamă al culturii gălăţene.

Biografie

Data şi locul naşterii: 27 februarie 1916, sat Ludişor, com. Voila, jud. Braşov
Data şi locul decesului: 26 septembrie 2010, Galați
Studii:
  • Şcoala primară din localitatea Ludişor, jud. Braşov (1923-1927);
  • Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1927-1934);
  • Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specializările Istorie şi Limba şi literatura română (1934-1938);
  • Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă de Infanterie din Ploieşti, în grad de sublocotenent (oct. 1938 – oct. 1939);
  • Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din Bucureşti, cu durata de un an (1939-1940).
Titluri ştiinţifice:
  • doctor în filologie al Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza „Colindul laic în zona Dunării de Jos” (26 iun. 1971).
Activitate socio-profesională:
  • profesor de istorie la Şcoala Normală „Costache Negri” din Galați (1941-1943);
  • profesor titular (din 1942) și profesor definitiv (din 1947) în învăţământul liceal;
  • profesor de istorie la Liceul „Vasile Alecsandri” (1943-1948) şi la Liceul „Al.I. Cuza” din Galaţi - unde a fost şi director (1948-1959);
  • lector, conferenţiar, apoi profesor la Institutul Pedagogic din Galaţi, şeful Catedrei Limba şi literatura română (1959-1974);
  • director ştiinţific al Universităţii Populare din Galaţi (1960-1971);
  • decan al Facultăţii de Filologie (1962-1973), rector al Institutului Pedagogic (1973-1974) şi primul prorector al Universităţii din Galaţi (1974-1981), înființată prin unificarea Institutului Pedagogic cu Institutul Politehnic;
  • membru al Comitetului de Cultură şi Artă al judeţului Galaţi (1964-1978);
  • redactor responsabil al publicației Lucrări ştiinţifice, editat de Institutul Pedagogic Galaţi (1967-1972);
  • preşedinte al Sfatului Casei de Cultură a Studenţilor din Galaţi (1970-1973);
  • membru în Consiliul de conducere al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Galaţi (1972-1976);
  • membru în colectivul de redacţie al ziarului Viaţa nouă din Galaţi;
  • s-a pensionat în 1981, continuându-și activitatea în calitate de profesor consultant în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galați;
  • a obținut gradul de general de brigadă cu o stea în retragere, acordat prin Decret prezidenţial nr. 1492 din 19 octombrie 2009.
Afiliere:
  • membru al Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) al judeţului Galaţi (din 1959) și preşedinte al Consiliului general al acesteia;
  • membru al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi în biroul executiv judeţean (1973-1976);
  • membru de onoare al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni;
  • membru de onoare al Academiei Ecologice;
  • membru de onoare al Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din România (1994);
  • membru al Societăţii Culturale „Ginta Latină” şi Preşedinte de Onoare al Filialei Galaţi;
Distincţii - Decoraţii (selectiv):
  • Titlul de „Profesor evidenţiat” acordat de Ministerul Învățământului;
  • Medalia Ostăşească, clasa I;
  • Diplomă de Onoare a Asociaţiei Internaţionale a Educatorilor pentru Pacea Mondială;
  • Ordinul „Coroana României”, cu spade, în grad de Cavaler, cu Panglică de Virtute Militară şi Frunze de Stejar, clasa a IV-a şi clasa a V-a (1944);
  • Ordinul „Steaua României”, în grad de Cavaler, cu Panglică de Virtute Militară şi Frunze de Stejar (1945);
  • Titlul de „Profesor fruntaş” (1957) și Ordinul Muncii, clasa a III-a (1959);
  • Medalia „Pobeda”, conferită de Comandamentul forţelor armate al U.R.S.S.;
  • Medalia „A XX-a aniversare a eliberării patriei” (1964);
  • Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa a V-a (1966);
  • Diplomă de Onoare şi Medalia jubiliară „50 de ani de învăţământ superior la Galaţi” (1978);
  • Medalia „Virtutea Ostăşească” clasa a II-a (1985);
  • Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945” (1995);
  • Diplomă de Onoare a Asociaţiei Veteranilor de Război din România (2001);

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011, Galaţi, Axis Libri, 2013.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z