Difference between revisions of "Palatul Episcopal, (azi Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos)"
| Line 27: | Line 27: | ||
'''Surse:''' Valentin Bodea, Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea -vol. 2, Galați, Pax Aura Mundi, 2009, p. 67-80. | '''Surse:''' Valentin Bodea, Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea -vol. 2, Galați, Pax Aura Mundi, 2009, p. 67-80. | ||
| − | '''Fișier de autoritate:''' | + | '''Fișier de autoritate:'''https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221303 |
Revision as of 11:00, 26 March 2024
Nume actual: Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos
Nume anterior: Muzeul de Artă
Nume anterior: Palatul Episcopal
Adresa: strada Domnească nr. 141
Cod LMI: GL-II-m-B-03036
Datare: 1898 - 1900
Istoric: În 1878, reședința episcopală s-a mutat de la Ismail la Galați în diverse case particulare închiriate până la construirea noului local din strada Domnească. În 1888, Episcopia a solicitat tot terenul din Piața Ștefan cel Mare, situată în fața Grădinii Publice.
La 24 septembrie 1889, lucrările la construcția Palatului Episcopal erau deja finalizate, urmând a se amenaja grădina. În octombrie 1900 Episcopia s-a mutat în noua locație.
În prezent, aici se află Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos.
Descriere: Clădirea prezintă un front lung și dpouă aripi perpendiculare, în formă de π grecesc. La parter se află biroul de lucru al episcopului, un salon de primire, sufragerie mare pentre mese oficiale, o altă sufragerie zilnică, dormitorul Episcopului cu anexe și bucătăria cu cămări de alimente. Lângă biroul este un hol lung și scara de onoare cu trepte din marmură. Etajul era împărțit în trei părți în stânga se aflau camerele de oaspeți, un hol, apoi dormitoare, saloane și o sală lungă de mese, toate rezervate familiei regale. În dreapta era locuința Arhimadritului de scaun și camere pentru oaspeți.
La demisol erau locuințele grădinarului și bucătarului, camera în care locuiau nepoții Episcopului.
Palatul Episcopal avea 30 de camere și se încălzea cu lemne, mansardă și pivnițe.
Surse: Valentin Bodea, Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea -vol. 2, Galați, Pax Aura Mundi, 2009, p. 67-80.
Fișier de autoritate:https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221303