Difference between revisions of "Spiridon Popescu"

(Legături externe)
(Legături externe)
Line 54: Line 54:
 
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2009/0800/index.php Manifestări dedicate lui Spiridon Popescu la Biblioteca V.A. Urechia]
 
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2009/0800/index.php Manifestări dedicate lui Spiridon Popescu la Biblioteca V.A. Urechia]
 
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/484.popescuspiridonbibliogr.pdf Bibliografie]
 
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/484.popescuspiridonbibliogr.pdf Bibliografie]
 +
 +
== Surse ==
 +
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.

Revision as of 13:26, 19 April 2013

Scriitor, profesor

Prezentare

thumb|Spiridon Popescu, scriitor thumb|Autograf Spiridon Popescu

Scriitor poporanist, publicist şi pedagog, Spiridon Popescu, de la cărui naştere se împlinesc 145 de ani, a funcţionat ca profesor de matematică la Vaslui, Tulcea, Galaţi şi apoi în capitală. În perioada în care a fost profesor la Galaţi a înfiinţat împreună cu bunul său prieten Mihai Pastia, prima şcoală pentru adulţi din Galaţi, făcând gratuit lecţii cu mii de muncitori neştiutori de carte.
În scrierile sale literare, Spiridon Popescu evocă meleagurile natale şi viaţa ţărănimii de la începutul secolului al XX-lea. Lucrarea care îi asigură locul în istoria literaturii române, după aprecierea lui Călinescu, este „Rătăcirea de la Stoborăni” lucrare care precede „Răscoala” lui Rebreanu. Meritul scrierii sale este acela că sesizează diferenţierea în sânul ţărănimii, spre deosebire de restul poporaniştilor care prezentau ţărănimea drept o masă compactă, omogenă. „Scrisul lui Spiridon Popescu”, spunea Ibrăileanu, „cuprinde adevăruri asupra omului şi a lumii, care vor face ca el să trăiască chiar după ce-i va fi îngheţat condeiul.”
La scurt timp după dispariţia sa din viaţă, învăţătorii din satul scriitorului cer Ministrului ca şcoala din Rogojeni să-i poarte numele, angajându-se totodată să facă „un tablou de mărime naturală”, pentru a fi expus în cancelaria şcolii.

Biografie

Data şi locul naşterii: 13(26) august 1864, sat Rogojeni, comuna Suceveni, judeţul Galaţi
Data şi locul decesului: 8 mai 1933, Bucureşti
Studii:
  • începând cu 1871 urmează şcoala primară în satul natal; clasa a IV-a în comuna Oancea, jud. Galaţi;
  • în 1878 se înscrie la Seminarul Teologic din Galaţi, unde face primele patru clase, apoi dă concurs pentru o bursă la instituţia similară de la Socola (Iaşi), unde urmează cursul superior;
  • urmează timp de un an cursurile Şcolii Politehnice din Bucureşti;
  • susţine examenul de bacalaureat în litere şi ştiinţe la Universitatea din Iaşi (1890);
  • Facultatea de Ştiinţe, secţia Matematică a Universităţii din Iaşi (1895), cu licenţă în ştiinţele matematice (1898);
  • Şcoala Normală Superioară a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, ca bursier (din 1891).
Debut:
  • publicistic: în revista Arhiva, cu nuvele "Din viaţa satului meu" (1890);
  • editorial: cu volumul "Consideraţiuni psihologice din viaţa poporului român" (1893).
Activitate socio-profesională:
  • pentru a se întreţine în timpul şcolii se angajează cântăreţ la Biserica "Sf. Gheorghe" din Galaţi, apoi la Mănăstirea Socola;
  • profesor suplinitor la Gimnaziul din Bârlad (1894-1895);
  • profesor la Curtea de Argeş (1895-1897);
  • profesor şi director al Gimnaziului din Vaslui (1897-1899);
  • profesor la Gimnaziul din Tulcea (1899-1901);
  • profesor de matematică la Şcoala Normală "Costache Negri" din Galaţi (1901-1904);
  • profesor şi director la Liceul "Mihai Viteazu" din Bucureşti (1904-1916);
  • a realizat în colaborare abecedare şi manuale de aritmetică pentru clasele I-IV (1913);
  • profesor şi subdirector la Liceul "Gheorghe Lazăr" (1916-1928);
  • profesor la Şcoala de Adulţi condusă de institutorul Mihai Pastia din Galaţi şi Bucureşti, unde predă benevol timp de trei ani;
  • director al învăţământului primar şi normal;
  • apreciat de Spiru Haret pentru calităţile lui de dascăl este promovat inspector general la Ministerul Instrucţiunii din Bucureşti şi devine colaborator apropiat al lui Spiru Haret (1912);
  • a fost ales deputat de patru ori în Parlamentul României;
  • a făcut parte din colectivul de redacţie al revistelor: Evenimentul literar, Comoara tinerimii
  • a fondat revista pentru tineret Comoara tineretului şi Liga Deşteptarea;
  • a întemeiat publicaţii pentru săteni, printre care se numără revista Avîntul tinerimii.
Afiliere:
  • membru în Societatea Scriitorilor Români (1912);
  • membru al Asociaţiei Literare şi Ştiinţifice "Viaţa Românească".
Premii:
  • Premiul "Adamachi" al Academiei Române pentru lucrarea "Contribuţiune la munca pentru ridicarea poporului" (Scrisori către învăţători, preoţi şi către cei care vor să cunoască neamul), ediţia a 2-a (1911).
Colaborări la publicaţii:
  • Adevărul (1899), Adevărul literar şi artistic, Albina (1897), Avântul (Galaţi, 1904-1905), Comoara tinerimii (1906), Curentul nou (Galaţi, 1905), Educaţia, Evenimentul literar, Flacăra, Ion Creangă, Învierea, Liga Deşteptarea (1912), Lupta, Poşta, Revista generală a învăţământului (1905), Revista Ideii, Şcoala Normală (Iaşi), Viaţa românească, Voinţa Naţională (1911), Votul universal (Galaţi).

Legături externe

Manifestări dedicate lui Spiridon Popescu la Biblioteca V.A. Urechia
Bibliografie

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009, Galaţi, Axis Libri, 2010.