Constantin Calmuschi

Profesor, publicist

„Întoarceți-vă la isvorul curat al vieții țărănești: răcoriți în el sufletele voastre, încălziți-vă inimile cu simțirea acestui bun și blând popor, oțeliți-vă cu răbdarea lui, care a știut să sufere atâtea și să rabde atâtea. Siliți-vă a-l cunoaște fără a-l disprețui și fără a-l linguși.”

Autograf Constantin Calmuschi

Constantin Calmuschi - profesor, publicist

Prezentare

Strălucit animator al vieţii culturale gălăţene, născut la Bârlad, cu studii la Bucureşti, Florenţa şi Paris, Constantin Calmuschi este cel care a fost propus de Titu Maiorescu să rostească la 17 iunie 1889 un panegiric al studenţimii române la oprirea cortegiului funerar al lui Mihai Eminescu în faţa Universităţii bucureştene.

În calitate de director al Bibliotecii „V.A. Urechia”, Constantin Calmuschi a stabilit în 1921, cu aprobarea Comitetului administrativ al bibliotecii, o nouă structură organizatorică, permiţând desfăşurarea unei ample activităţi în patru secţii: bibliotecă, muzeu, universitate populară şi publicaţii. Istoria bibliotecii îl va reţine pe Constantin Calmuschi ca pe unul dintre cei mai activi directori ai ei şi pentru ideea generoasă de a organiza biblioteci filiale rurale în judeţul Covurlui, precum şi pentru proiectul (nefinalizat) de extindere la Cahul şi Cetatea Albă, Biblioteca „Urechia” devenind, în anii 1923-1929, Biblioteca Centrală a Judeţului Covurlui, legalizată în 1950.

Implicat profund în viaţa culturală a Galaţiului, Constantin Calmuschi a fost membru în comitetul executiv al Societăţii Culturale „V.A. Urechia”, a făcut parte din comitetul de conducere al Cercului Cultural din Galaţi şi a susţinut conferinţe în cadrul Căminului Cultural „Sf. Împăraţi”.

Ca publicist, notabilă este punerea în scenă a poemei adaptate după nuvela „Sărmanul Dionis” şi după poezii ale lui Eminescu, scrisă în colaborare cu Jean Bart şi George Orleanu, prezentată şi publicată la aniversarea marelui poet ţinută la Galaţi în 1909.

Biografie

Data şi locul naşterii: 23 noiembrie 1868, Bârlad

Data şi locul decesului: [1956?], Bucureşti

Studii:

• Liceul „Codreanu” din Bârlad (1886);
• Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere şi Filozofie, avându-l ca profesor şi pe istoricul V. A. Urechia, de la care a primit sprijin pentru terminarea studiilor (1888-1891);
• a susţinut teza de licenţă cu lucrarea „Principalele dări ale Moldovei şi Munteniei în secolul al XVIII” (1891);
• studii de specializare (geografie) la Istituto degli Studi Superiori din Florenţa (1894), la Şcoala Normală Superioară şi la Facultatea de Litere din Paris (1895-1896).

Activitate socio-profesională:

• profesor de geografie şi director la Gimnaziul „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui (1890-1892);
• în calitate de director al Gimnaziului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, a introdus pentru prima dată uniforma pentru şcolile secundare şi a publicat primul anuar;
• profesor secundar la Bârlad (1 oct. 1892);
• împreună cu George Constantinescu-Râmniceanu a scos ziarul bârlădean Steaua (patru numere) (25 mart. - 15 apr. 1893);
• revizor şcolar al judeţului Tutova (1893-1894);
• profesor la Liceul „Petru şi Pavel” din Ploieşti (1894);
• profesor la Gimnaziul din Alexandria (1895-1897);
• a fost unul dintre cei dintâi traducători, din română în italiană, al poeziilor Adei Negri (1897);
• profesor şi director (1900-1902) al Liceului „Unirea” din Focşani (1897-1902);
• profesor de istorie şi geografie în Galaţi, la Şcoala Normală „C. Negri” din Galaţi (1902-1905);
• profesor la Şcoala Comercială elementară de băieţi „Alexandru Ioan Cuza”, devenită Liceul „Al.I. Cuza” (1902-1929);
• profesor de geografie şi istorie la Liceul „Vasile Alecsandri” (1905-1929);
• a făcut parte din Comitetul gălăţean pentru comemorarea a două decenii de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu (1909) și din comitetul care a iniţiat ridicarea primului monument din ţară în memoria lui Eminescu, la Galaţi (16 oct. 1911);
• conferenţiar la Universitatea Populară din Galaţi;
• a condus organizaţia „Cercetaşii României” din Galaţi, a cărei tabără a instalat-o în comuna Avrămeşti, judeţul Tutova (1916);
• preşedinte al Universităţii Populare din Galaţi (1921–1929);
• director al Bibliotecii „V.A. Urechia” (16 aug. 1920 – 1 apr. 1929);
• director şi redactor al revistei Calea Nouă (1921);
• fondator al Cercului Cultural „Vasile Alecsandri”, care a editat şi sprijinit revista Luminişuri (1922-1924);
• iniţiator şi membru de onoare al Căminului Cultural „C. Negri” din comuna Piscu, judeţul Covurlui și al al bibliotecii din comuna Piscu, judeţul Covurlui;
• director al revistei Moldova de Jos (1927-1928);

Distincții - decorații:

• Ordinul „Coroana României”, în grad de Cavaler (24 ian. 1892);
• Ordinul „Coroana României”, în grad de Ofițer (Decret Regal nr. 4.708 din 25 iun. 1913);
• Medalia „Răsplata Muncii pentru învățământ”, clasa I (Decret Regal nr. 1.765 din 30 mai 1925).

Afiliere:

• membru al Partidului Conservator Democrat;
• membru al Societăţii „Junimea”;
• membru al Cercului Cultural din Galaţi;
• preşedinte al Uniunii Populare din Galaţi.

Colaborări la publicaţii: Calea Nouă, Dunărea de Jos, Galaţii noi, Luminişuri, Moldova de Jos, Pagini dunărene, Steaua (Bârlad).

Note

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.

Resurse electronice

• Personalităţi locale : Constantin Calmuschi (poet). În: Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui [online] : Portalul comunităţii. [citat 30 august 2020]. Disponibil în Internet: [1]

Referințe

• Nedelcu Oprea: Timp de un deceniu (1919-1929), profesorul Constantin Calmuschi a fost directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, aducând „o contribuţie personală la dezvoltarea instituţiei” pe care a considerat-o „un nucleu, menit să exercite o forţă centripetă şi în acelaşi timp centrifugă asupra întregii vieţi spirituale a oraşului şi judeţului.

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z